Pagini

miercuri, 13 aprilie 2016

primavara asta e a altora

imbratisez iubirea, aproape de inima mea, si imi doresc sa fie indeajuns de puternica incat sa o pot simti. zi dupa zi, incerc. dar cand numar clipele ei fericite, constat ca sunt prea putine. atunci, mi se face ingrozitor de frig, mi-e frica si ma simt foarte singura. si caut, apoi, in fiecare privire o raza de soare, in fiecare zambet fie si cea mai mica alinare.. degeaba! in lume, parca as rataci printr-un labirint de gheata.. nimic nu ma incalzeste, nimeni nu ma poate ajuta sa evadez din nesfarsita iarna.
 privesc cu jind la primavara din viata altora.. miroase asa de frumos, e atat de luminoasa si de calda! asta.. imi ingenuncheaza sufletul, am impresia unei caderi interminabile in adancul unui loc plin de amaraciune. indraznesc, uneori, sa lupt cu mine insami zambind (haz de necaz), dar in coltul gurii mele nu pot rasari decat flori de gheata. cei care le recunosc se indeparteaza infrigurati, soptindu-mi tematori - atat de tanara inca.. si ai invatat sa mori!.
 da. insa nu am invatat singura, de mare ajutor mi-a fost si el. e suficient de rece, si cumplit de cinic, incat sa faca la fel cu toate..
nu aveti idee despre.. cat de ademenitor pot sclipi stelele in privirea lui! imagineaza o lume de vis, in care magia este posibila. doar sa intinzi mana.. de fapt, stelele sunt indepartate si reci. orice promisiune de apropiere este o iluzie.
 dezamagire, furie, tristete, inghet - asta e marturisirea celei care si-a dorit o stea.
 oh, nu stiu cat timp mai pot face asta.. dar, eu inca imbratisez iubirea, aproape de inima mea, asteptand cuvintele si gesturile potrivite care ar putea sa o faca indeajuns de puternica si de calda, incat sa o pot simti.. dincolo de gheata cu care imi acopar singuratatea.