Pagini

sâmbătă, 19 februarie 2022

Luna și toate stelele mele

 


 Începutul e minunat tocmai pentru că deține toate posibilitățile. Vrei să modelezi NIMICUL după bunul plac, crezi că poți. Pornești la drum voios, cu speranța surâzându-ți în brațe și inima larg deschisă.. știi că meriți fericire și ai face orice să o găsești, ai avea atât de multă grijă de ea! Până îți dai seama că într-o relație de IUBIRE e nevoie de doi pentru a păstra fericirea. Și atunci simți o bătaie pe umăr, e FRICA.. nu o vrei, dar ea își ascute ghearele pe umărul tău încercând să-și facă drum spre inimă.. Privești apoi spre persoana iubită cu cea mai mare, disperată speranță, dorindu-ți să fie la fel de puternică ca și tine, să se lupte cu frica de eșec tot așa de tare ca și tine.. și descoperi că nu este. Ăsta e momentul în care timpul se oprește sub povara durerii inimii tale.
 Oare, e cineva, din lumea asta largă, care a luptat singur într-o relație și a câștigat pentru amândoi? Există cineva așa de puternic..? Aș fi vrut să îl întâlnesc, să-i aflu secretul, m-ar fi salvat de TRISTEȚE.
 E minunat la început, într-adevăr! Plutire euforică în spațiul visării printre Lună și stele.. și TOATE iau forma persoanei iubite. Strălucirea promisiunii de iubire eternă e irezistibilă așa că o lași să te devoreze cu îmbrățișarea ei, orbit fiind. Unii dintre noi ne dăm seama într-un .. prea târziu.. că îmbrățișăm doar un meteorit, un fragment dintr-o stea distrusă, menit să ne dărâme toată lumea, visul, speranța. 
 Spațiul gol e un loc teribil, înspăimântător, fără Lună și stele! Nu ai nicio putere acolo, nu întrezărești nicio speranță, nu simți căldură, auzi doar singurătatea țipând în jurul tău.  Cine ar părăsi pe cineva într-un astfel de loc?!

 La început, minunatul început, chiar mi-am dorit, am crezut.. că TU ești Luna și toate stelele mele.



luni, 11 octombrie 2021

Esti un prieten bun?

  Cât de mult ar trebui să se aprecieze prietenia unui om care nu a dat dovadă de imparțialitate atunci când ai venit la el/ea pentru un sfat în dragoste? Iti este el/ea un prieten bun? A procedat corect când s-a amestecat în relația ta cu altcineva, dând sfaturi, luând decizii împreună cu tine împotriva ori pentru bunul mers al relației, fără ştirea partenerului tău de cuplu? 
  Nu toți avem timp ori/şi bani pentru a consulta un psiholog atunci când ne dăm seama că în relația de cuplu au apărut probleme pe care ne este greu să le rezolvăm. Ăsta este motivul pentru care unii apelează la prieteni. Dar ei nu țin cont de un lucru foarte important! Psihologul ajută ambii parteneri, care se prezintă ÎMPREUNĂ la terapia de cuplu, pentru că părerile ambilor parteneri sunt importante! Prietenul ascultă doar părerea unuia şi, de cele mai multe ori, nu cunoaşte persoana despre care i se vorbește. In plus, nu are studii de psihologie, teologie sau oricare alt atestat care să îi acorde dreptul de a face pe sfătuitorul. Cât despre experiența personală valorează ZERO deoarece fiecare persoană pe care o întâlnești în viața ta este unică, altă fire, altă cultură generală, alt anturaj, alt.. suflet. Ce să mai spun despre faptul că unii prieteni sunt aşa de .. apropiați încât dacă unul dintre ei este "rănit" din exterior, niciun sfat nu va fi gândit în mod obiectiv. Mai sunt şi din aceia/acelea care abia aşteaptă ca bunul lor prieten să fie iar singur şi.. disponibil! 
  Apoi.. ce urmează? Se distrug relații, vieți, toată durerea asta.. cine o merită, oare, cu adevărat? Cât de mult puteți suporta astfel de consecințe datorită lipsei dvs. de imparțialitate, în cazul in care sunteți un astfel de "prieten"? Şi cum îl puteți numi prieten pe acel/acea care vine cu văicăreli la dvs. în ceea ce privește problemele pe care le are cu partenerul/a, în loc să păstreze această intimitate pentru acesta/aceasta? Cât de mult credeți că merită o persoană să fie respectată dacă el/ea nu îşi respectă perechea îndeajuns de mult încât să nu dea detalii despre viața lor intimă, căutând soluții la probleme fără ştirea acestuia/acesteia, unui prieten care nu îi cunoaște pe amândoi??! In modul acesta se aduce încă o persoană în relația de cuplu, se trădează încrederea, se evită comunicarea acolo unde lipsește într-adevăr! 
  În cazul în care nu se permite costul unei terapii de cuplu la un psiholog, tot ce au de făcut "îndrăgostiții" cu probleme este să comunice unul cu altul până găsesc o soluție la ceea ce îi supără, sau nu. Apelarea la prieteni este cea mai gravă alegere şi întotdeauna are consecințe ireparabile. Prietenii trebuie să dea dovadă de imparțialitate în acest caz, e părerea mea.
  

   

luni, 12 decembrie 2016

ești stresat/ă? alege să nu mai fi așa

abilitatea creierului uman de a se menține calm și concentrat este limitată. Atunci când se produce un dezechilibru marcant între solicitările mediului și posibilitățile reale ale individului, apare stresul. în fața stresului sunt vulnerabili cu deosebire perfectioniștii. ce puteți face pentru a evita/scăpa de stres?
dacă existența ne conferă individualitate, în schimb, personalitatea ne este impusă de societate. încercați să vă detașați de așteptările pe care le-ați avut în legătură cu sine ori cu alte persoane, asumându-vă responsabilitatea pentru iluziile voastre. dispariția lor va face loc liniștii interioare și a acceptării realității așa cum este ea.
succesele sunt efemere. acum sunteți pe creasta valului iar în clipa următoare ați coborât în golul de după el. nu puteți fi tot timpul la înălțime, acceptați că acest fapt este imposibil. vă este cumva teamă, dacă faceți asta, că veți simți durere și veți deveni triști? dragilor, nu durerea vă face să fiți triști. scopul ei este de a vă trezi.
pentru a înlătura tot ce este negativ în viața dumneavoastră, trebuie să începeți transformarea din interior. aici este conflictul, aici trebuie rezolvat, nu în altă parte.
v-ați construit o rutină în încercarea disperată de a evita haosul în viața voastră. controlul este bun atâta timp cât nu este exagerat. persoanele foarte bine controlate sunt întotdeauna foarte nervoase deoarece ascund în sine o mare agitație. atenție, însă! prin acoperirea rănilor noastre cu o armură nu facem altceva decât să împiedicăm vindecarea lor.
încercați, din când în când, să vă detașați de mintea voastră, să priviți spectacolul gândurilor fără a vă lăsa antrenat în Drama jucată de ele. puteți face asta în mijlocul naturii, într-un loc unde zgomotele civilizației sunt estompate. singuri, sau în prezența unei companii reconfortante. oriunde vă simțiți în siguranță! 
când vă veți simți relaxați, veți putea recunoaște cu ușurință posibilitățile care vă ies în cale. chiar și atunci când credeți că sunteți înconjurat de nimic, nu aveți o direcție clară spre care să vă îndreptați, nici o speranță de care să vă agățați.. amintiți-vă că din nimic s-au născut toate! el conține în sine toate posibilitățile.
detașați-vă de trecut. dacă vă cramponați de timp, asta vă va aduce doar suferință. ce-a fost, a fost! îndrăzniți să creați altceva. dacă aveți de luat o decizie, luați-o acum. mâine, moartea va fi mai aproape de dumneavoastră, deci vă va fi mai teamă. amânarea nu face decât să vă răpească momente prețioase din viață.
dacă vinovăția stă la baza stresului dumneavoastră, gândiți-vă că nu este nefiresc să mai greșiți din când în când. important este să învățați din greșeli, să mergeți mai departe și să nu mai repetați aceeași greșeală. vinovăția este una dintre cele mai distructive emoții. nu aveți nevoie de așa ceva, aveți nevoie să vă împărtășiți cu ceilalți iubirea, bucuria, râsul. simțiți compasiune, ea îmbunătățește empatia emoțiilor pozitive.
acceptați ceea ce nu puteți schimba, astfel vă veți reduce suferința. plângeți, dacă simți nevoia asta, în esența lacrimilor se scurge toată durerea și astfel vă eliberați de povara care vă apasă.
ar mai fi atâtea de spus! încercați să vă gândiți și la asta atunci când simțiți că nu vă puteți găsi locul în lume: nici un om nu s-a născut accidental. existența are nevoie de noi toți. fiecare suntem de neînlocuit.