cand intru intr-un hypermarket am impresia ca ma aflu intr-o sala de forta, de fapt. nu am prea mult liber la dispozitie asa ca alerg pe coridoarele acelea lungi si intortocheate dintre rafturi, cautand marfa de calitate dar si la pret acceptabil. nu radeti, va rog.. mai sunt multi ca mine care spera in implinirea acestui vis imposibil.
de obicei, atentia imi este indreptata spre rafturile de jos. am citit/auzit eu pe undeva ca acolo sunt ascunse cele mai exceptionale produse.. :P dar nu-i adevarat suta-n suta, de multe ori ma surprind facand niste genoflexiuni fenomenal de rapide, oripilata fiind de cifrele care nu se mai termina.
fiind foarte preocupata de sanatatea mea, verific eticheta de pe fiecare produs. este incredibil cat de multe tampenii artificiale baga astia intr-o biata conserva doar! de la atatea controale risc sa ma imbolnavesc de febra musculara la maini. ia de pe raft, pune inapoi, etc pfff...
pe ultima suta de metri intotdeauna exista posibilitatea sa fac si o intindere musculara, fractura de os.. ceva. unele produse sunt cocotate asa de sus incat simt ca m-as rupe in bucati daca as forta prea tare elasticitatea trupului meu micut si fragil. cand ajung la raionul de apa si suc mi-e si mai teama.. sa nu plezneasca ceva in mine din cauza greutatii sticlelor gigantice. ce bine ma simt cand am ajutoare cu mine!
..ajung la casa, sunt toata transpirata de la atata alergatura.. chiar ma simt mai usoara, pardon.. usurata de ceva banuti. inainte de a iesi din calvarul acela umed si fierbinte, bataile inimii mele isi accelereaza brusc ritmul, insa.. un tipat sfasie toate celelalte zgomote din jur. vai, nu! vreunul slab de inger o fi clacat la vederea preturilor. un tremur usor imi impiedica genunchii, amintindu-mi propria experienta dar reusesc sa evadez.. are cine sa ma duca cineva cu masina inapoi spre casa, altfel.......
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu