Pagini

miercuri, 23 iulie 2014

drumuri noi


aflandu-ma la rascruce, privesc cu melancolie drumurile ce le-am parcurs candva. am impresia ca le aud indemnurile soptite. ma cheama. fantasmele putinelor clipe frumoase incearca sa iasa de dupa voalul uitarii, ma ispitesc cu noi promisiuni. nu-mi mai pasa. stiu deja ca nu duc nicaieri, sunt parti dintr-un labirint nesfarsit in care troneaza o mare singuratate. imi amintesc fiecare pas gresit care mi-a ingenuncheat sufletul. inca aud adevarul si minciuna certandu-se in gandurile mele. am inca sub limba gustul sarat al lacrimilor care nu cereau decat mila pentru chinul meu. detest drumurile acelea! mi-au furat timpul.
de fiecare data cand privesc frumusetea din ochii baiatului meu ii cer iertare in gand. as fi vrut sa fac o alegere mai buna pentru amandoi.  meritam sa primim in casa inimii noastre pe cineva mai bun. eu nu ma pot ierta. nimeni nu m-a silit sa cred toate minciunile, eu am ales sa fac asta. am iubit un om care nu exista de fapt. era doar un miraj in desert.  inca ma gandesc cu ura la el. nu-i doresc nici un bine. vreau sa fiu langa el ori de cate ori i se va spulbera un vis. voi aduna toate cioburile care mai pot fi lipite si le voi arunca la gunoi.
..deci.. prefer sa urmez drumuri noi. deja ma asteapta cineva, undeva. iubesc sinceritatea mangaierilor lui, mi-e dor in fiecare clipa de fericirea ce mi-o daruieste neconditionat. deocamdata, nu imi doresc mai mult. sunt deja eliberata din vraja mincinoasa a colectionarului de miraje. definitiv. 

marți, 22 iulie 2014

dor

..nevoie acuta de nicotina, sete, caldura inabusitoare, nu puteam simti muzica.. incercam sa intrezaresc figuri familiare in jurul meu, in zadar. eram inconjurata de straini. oameni in care nu am incredere. ma simteam cumplit de singura in localul acela. totusi, am dansat. incercand sa-mi imaginez ca sunt altundeva. simteam uneori mainile altora pe mine..  imi schimbau ritmul, aruncandu-ma cu de-a sila afara din visul ce ma tinea in picioare. detestam mainile acelea! vroiau sa imblanzeasca, sa posede. dar eu nu venisem acolo ca sa-mi fac prieteni. mainile altuia le doresc pe pielea mea. 
mi-e dor. si ma doare dorinta. imi arde visurile, gandurile, trupul. asteptarea revederii imi pare de nesuportat. iubesc mangaierile lui. nu le-am uitat niciodata. cum as putea sa uit ceea ce ma face fericita? este pretutindeni in mine, nu este loc pentru altcineva. sunt a lui, toata. 
..am incercat sa mi-l imaginez langa mine. dansam pentru el. doar cateva minute.. pana sa-mi dau seama ca nu ne potriveam deloc in decorul acela. imaginea lui s-a distorsionat in fum de tigara. a disparut dincolo de trupuri hidoase si mirosuri gretoase. am fugit de acolo. fara el ma simteam iarasi cumplit de singura.




joi, 3 iulie 2014

I'm in the mood for a good fight


nu imi pasa intotdeauna ce cred unii despre mine dar m-a surprins in mod neplacut parerea cuiva. cica, imi place sa sufar. nu-i adevarat. sunt pe deplin constienta ca dragostea adevarata dureaza exact 2 ore. in filme.  nu caut jumatatea sufletului meu. ma simt a fi intreaga. ceea ce imi place sa visez uneori nu-mi raneste prea tare realitatea. imi este suportabila. ma feresc de emotii prea intense, prefer sa le exagerez in scris, imi par  mai frumoase asa. in momentele mele vulnerabile imi amintesc amaraciunea dezamagirilor suferite anterior si am puterea sa fug.. sa ma inchid in nepasare.  stiu ca nimanui nu-i pasa de altcineva mai mult decat de propria persoana. de ce sa continui, deci.. cu lamentarile? pierd timp pe care nu-l am. si, in mod sigur, nu am sa-l pierd alaturi de persoane care nici dupa multi ani nu au habar cine sunt. asa.. viata mea va fi mult mai frumoasa!
..ceea ce spun poate fi folosit impotriva mea, sensul adevarat este ratacit in asa fel incat.. unii amici prefera sa creada ce vor ei, nu ceea ce aud. este adevarat ca increderea se castiga darrr.. nu mi se ofera nici macar o sansa sa o capat.  recunosc ca nu pot fi complet sincera insa nu toate secretele imi apartin doar mie.  nu imi pot impartasi toata intimitatea gandurilor.  nu imi place sa rascolesc prin viata altora, ma multumesc cu ceea ce mi se ofera. cer reciprocitate aici, este prea mult? nu exista prietenie adevarata intre oameni decat daca acestia se cunosc in cel mai mic amanunt???
alta chestie.. toti mai barfim din cand in cand. nu ne sunt simpatice toate persoanele pe care le intalnim. insa, cand cineva indrazneste sa-mi vorbeasca de rau o cunostinta comuna si eu nu am dat niciodata semne ca mi-ar fi antipatica acea persoana incep sa ma intreb.. de ce crede barfitorul sef ca poate sa-mi povesteasca mie asa ceva? nu inteleg nici pe unii care cred ca este de datoria lor de prieteni adevarati sa avertizeze pe amicul cutare ca prietena lui este cam.. neplacuta in privirea lor. ca are defecte. ca el merita mai mult decat atat. hai sa nu fac discriminari.. prietenele barfesc si ele pe iubitii celorlalte. in fine.. parerea mea este ca in relatiile prietenilor nu e voie sa te amesteci. sa comentezi. e inutil. daca e orbit/a de dragoste, criticile aduse adoratei/adoratului n-o sa cimenteze prietenia aia. dimpotriva. si chiar daca relatia aceea ar parea nociva, unii oameni invata doar din propriile experiente cum sa nu mai greseasca. vrei sa fi un prieten adevarat? vino cand esti chemat, da sfaturi doar daca ti se cer. chiar si atunci, lasa-i celuilalt puterea de decizie.
sunt suparata. vad greseli in jurul meu. nu sunt ale mele. unele persoane ar merita o trezire crunta la realitate.