Pagini

sâmbătă, 31 decembrie 2011

ganduri vechi in prag de an nou

  sunt aici.. in prag de an nou, incercand sa-mi fac ordine in ganduri. imi doresc sa reusesc sa schimb traiectoria lor. este o operatie complicata. poate.. cel mai bine ar fi sa nu ma mai gandesc atat de mult inainte de a face un pas inainte in calatoria vietii mele. analiza fiecarui detaliu.. semnele de intrebare care se inmultesc cu fiecare banuiala ce ma alerteaza ca nu detin adevarul pe care doresc sa il aflu.. ar trebui sa dispara! sa ma pot bucura astfel de unicitatea clipei, infrumusetand-o cu simplitate.. totusi. oricat de bizar ar suna asta.
  sanatate, bogatie, iubire.. oare ce dorinta mi se va implini in anul ce vine? pe cine voi putea sa fac fericit, in sfarsit? as vrea sa am promisiunea zilei de maine, si cea de dupa.. tot asa.. sa nu-mi mai simt inima obosita, sub povara slabiciunilor. sa nu ma mai tem de umbra vreunui cosmar. sa am incredere in cineva.. poate!
  cred.. ca as putea fi fericita doar atunci cand voi stii sigur ca am facut pe cineva fericit. aceasta dorinta urca mult in topul dorintelor mele. tin foarte mult la ea.
  deci.. oricui ma citeste( dar nu numai.. cu riscul de a parea un soi de candidata la titlul de miss world)  ii doresc sa-si vada visele implinite in acest an. oricare ar fi ele. egoiste ori nu. si sper sa ne citim cu bine, incantare si distractie maxima, in viitor.. :))
 la multi ani, dragilor!

vineri, 23 decembrie 2011

despre bancuri cu blonde si nu numai...

  pregatirile pentru sarbatori nu mi-au luat asa de mult timp pe cat am crezut initial. poate doar.. gatitul mancarii.. sa ma fi pus pe jar, la un moment dat, caci nimic din ce faceam nu parea sa fie pe placul cuptorului. ba nu era destul de aspectuos.. parca ii mai trebuia o mirodenie. si era musai sa arate totul ca in poza din cartea mea magica de bucate! macar de craciun.. de asemenea.. stresul se accentua cu fiecare privire critica a celorlalti "bucatari", ma simteam ca un novice tamp care nu mai deosebeste sarea de piper. well.. ca sa nu se iste vreun al treilea razboi mondial.. a trebuit sa mai las si pe altul sa framante cutare aluat ori sa amestece cu lingura-n ciorba.  asaaa...  in caz ca nu reuseste ceva, sa fie si din vina lor! :))
  deci..   a fost o adevarata incantare sa stau in bucatarie, ieri. din boxele casetofonului urla cu maxim talent "I feel gooooood!!!" al magnificului J.Brown.. si altii aproape tot asa de talentati ca si el.. cei doi dragoni inghesuiti in cuptor parjoleau rapid  puiul umplut cu de toate pentru toti si altele, prin geamul intredeschis puteam auzi si o capra tipand isteric in sunete de zurgalai.. sau ce-or mai fost aia caci pareau cam surzi de-o ureche, etc.. a fost amuzant, uneori. pacat ca am uitat sa scot telefonul din priza. m-a deranjat intr-o ora din dimineata. si asta suna doar cand trebuie sa plec undeva.

   chiar.. n-aveam nici un chef sa-mi parasesc, fie si temporar, micul meu templu inmiresmat.. atunci! dar pe prietena ce m-a chemat in momentul acela nu am invatat inca cum sa o refuz. avea nevoie de ajutor cu bradul. se impotmolise in piata, inghetata si nervoasa.. caci cumparase unul prea mare si nu poate sa-l duca singura acasa.  ca, n-are cine altcineva sa o ajute. si, in plus.. nu i-au mai ramas bani de taxi. pretexte, evident. e genul.. pe care o dor mainile si daca ridica un ac!
  eu sunt saritoare, de felul meu, in tot felul de tampenii.. pentru toti istericii. deci nu mi-a fost extrem de greu sa-mi asez fundul intr-un maxi-taxi, cateva minute mai tarziu. ziua incepuse hazliu si aveam vaga impresie ca o sa continue in acelasi ritm. nu m-am inselat.
   in dreapta mea.. doua tinere se contraziceau pe tema bancurilor cu blonde. una dintre ele era blonda. nu m-am putut abtine sa nu zambesc usor, ascultandu-le. imediat am fost observata de.. blonda.
  "nu crezi ca am dreptate?" ma surprinde printr-o propozitie coerenta. "bancurile astea sunt facute de catre misogini care n-au de lucru altceva decat sa rada de femei."
  ..oare, am mentionat ca avea glasul miorlait si gesturi de sclifosita lui tati plin de bani..? :)) eu nu pot rezista la asa ceva.. mi-am amintit imediat un banc, stiu cu gramada. deci, ce-ar fi sa verific o teorie? i-a reusit poanta unui amic de-al meu, poate am si eu noroc..
  "fireste ca ai dreptate" am replicat, clipind nevinovat din gene. bancurile astea n-au nici un haz. oh, Doamne! ma insel eu ori este o pasare moarta zburand acolo sus???"
  ..ce credeti? m-au crezut amandoua. eram vreo 10 persoane in masina si doar ele doua s-au uitat curioase pe geam. barbatul din spatele meu s-a prefacut ca se ineaca cu tusea, fetita de langa el.. mai sa stranute si ea, orice.. numai sa nu-si inghita limba, de surprindere. eu am ramas calma, inclusiv in clipa imediat urmatoare cand si-au dat seama de gluma, domnisoarele cu pricina.
  "ok, suntem proaste!" o aud pe blonda.
  barbatul din spatele meu renunta la tuse si incepe sa hohoteasca isteric. in ciuda supararii celor doua.
  "a fost o gluma!" pun eu paie pe foc. "despre blonde. dar, de vreme ce prietena ta este roscata.. pot spune inca o data ca prostia n-are limite!"
  "bine ca esti tu desteapta!"
  okeeyy.. incep sa se oftice. nu-mi place, eu glumeam, doar. ce bine ca trebuie, vrand-nevrand, sa cobor la statia urmatoare! mai inainte ca privirile lor sa ma.. asasineze! :))
  well.. ajung in piata, ratacesc cu privirea peste tot cautandu-mi  prietena , o blonda naturala si ea. o zaresc  in timp ce-si flutura gratios mainile in aer. langa ea,  un brad de cel putin doi metri. o frumusete. totusi..  m-au durut mainile din cauza frumusetii asteia dupa ce am fost nevoita sa-l car, cica.. impreuna cu ea.. vreo doi km, pana la locuinta ei. unde.. distractia a continuat cu urcatul scarilor pana la etajul 5, caci nu mergea liftul. apoi, nu intra bradul pe usa.. dar nu din vina mea.. eu impingeam unde trebuie!!! :)) fireste ca n-am stat sa o ajut cu impodobitul, gatitul, s.a.m.d. cu toate ca eram implorata cu lacrimi, caci ea trebuia sa-si aranjeze parul, sa-si retuseze machiajul, manichiura, sa-si aleaga hainutele.. doar peste putin timp ii venea iubitul in vizita.
  "pai, bine.. mai, fata!" ma enervez eu dupa ce aud asa mare veste. "nu puteai sa-l suni pe el, sa te ajute?"
  si asta imi da apoi o replica care m-a lasat fara insistente:
  "ce vrei, sa-l obosesc inainte de preludiu si ce altceva o sa mai urmeze, precis???"
  sunt o fraiera. o blonda. degeaba am ras de tipele celelalte, eu sunt cap de lista ca subiect pentru bancuri stupide! nici macar un multumesc anemic n-am auzit pentru intreaga mea stradanie. trebuie sa invet cum sa o refuz, pana data viitoare.. neaparat!


  cand am ajuns in mult iubita mea bucatarie, am aflat, insa.. ca dragonii scuipasera prea multe flacari in cuptor, arzand pe o parte puiul acela asa de fotogenic.. apoi ciorba iesise prea grasa.. budinca se incapatana sa nu inghete in frigider, etc.. pana si J. Brown nu se mai simtea bine. tusea casetofonul, incurcandu-se in banda.. caprele cu zurgalai, probabil ca se impiedicasera intr-un loc caci nu se mai auzeau. ah, ce bine mi-a parut ca era obligatoriu sa schimb "meniul"! oricum, n-aveam altceva de facut, toata ziua.. 

marți, 20 decembrie 2011

dictionar de terminologie feminina (util pentru barbati)

stiu... :)) e prea lung articolul pentru cel care nu are timp sa-l citeasca dar va fi foarte FUNNY  pentru  specia de misogini care inca mai indrazneste sa vietuiasca alaturi de femei.. :)) dar..  si pentru altii! tot de pe netul mult iubit.. si datator de "minuni".

Dictionar de terminologie feminina : acest dictionar va cuprinde traduceri ai diversilor termeni si fraze folositi de femei in dialogul cotidian. Poate fi utilizat spre iluminare de orice barbat care are sau nu o prezenta de gen feminin in apropiere.

” buze rujate”
– una pereche de buze normale cu gust de picioare de capra, care se ia si este foarte persistent; te simti ca si cum jumatate de ora ai fi molfait numai si numai copite de la animalul mai sus amintit..

” rimel ”
– un fel de smoala pentru gene, care se aplica cu o ustensila tirbusonoidala, prin scarmanarea fiecarui fir de geana in parte; in caz de ploaie, smoala se prelinge pana intre dinti, facand mimica faciala a ei, mult mai interesanta decat in mod normal; daca este waterproof (anti ud) nici atata bucurie nu ai.

“oglinda”
– dispozitiv de belit ochii in el, care reflecta gingasia si frumusetea ei, si daca nu o reflecta e vai si amar de curu tau, ca ii scoti par alb in cap cu stilul tau de magar, si o imbatranesti intr-un an cat altii-n zece; porcule!

” lacrima ”
– unealta diabolica ce implica eliberarea de cantitati apreciabile de apa si sare prin orificiile oculare; debitul constant este asigurat de o punga apoasa, cu un volum intre 1 si 2 litri, amplasata in lobul frontal al craniului; unealta este folosita fara nici o discriminare, ca argument in orice discutie contradictorie sau rugaminte.

“discutie ”
– bazait cu o cadenta de 10.000 de cuvinte pe ora, numai pe note acute, ce intervine dupa ce ti-ai cumparat o undita, placa video, faruri noi la masina sau orice altceva de care ea nu se foloseste;

” posetuta ”
– ditamai tolba de 5 kilograme pe care ea o poarta cu o lejeritate herculeana, de care nu ai crede-o in stare cand iti spune pisicoasa ” tati, nu ma ajuti cu painea asta, ca imi rupe mainile…”; in respectivul sac fara fund se gasesc o sumedenie de dispozitive de neinteles pentru noi dar deosebit de utile pentru ele (medicamente pentru toate bolile pamantului, oglinda de belit ochii in ea cand deschizi din intamplare sacul, gloss de buze, agenda goala, zece perechi de chei, inclusiv de la casa lui bunica, care s-a daramat in 79′, fiecare cu doua brelocuri, multe pixuri in caz ca odata si odata are chef de scris in agenda goala, portofele, telefoane, crema de maini de zi si noapte, crema de picioare de zi si noapte, crema de corp de zi si noapte, o pereche de chiloti de schimb, doua sutiene pentru urgente, mini-trusa completa de machiaj, parfum, apa de toaleta si deodorant, servetele umede si uscate, colectia de pispirici primiti de la colegele de servici, o pisica mica si un clopotel argintiu ca sa aiba pisica mica cu ce se juca.

” Lenjerie intima ”
– in cazul cel mai fericit – doi sau trei saci cu ate de diferite marimi, unele prevazute cu volanase, dantelute, floricele, canafi, bumbi, poze cu tweety sau bambi, imprimeuri cu pantera roz, negre, albe, roz, culoarea pielii, zebra, tigru , iguana de apa dulce… una din principalele caracterisitici este compresia si elasticitatea. Compresia pentru ca cei trei saci de cartofi intra in numai patru sertarase ale dulapiorului (adica toate) de unde ies, daca te pune naiba sa-l deschizi mai tare de doua degete, ca scaunele ejectate din avioanele americane, agatandu-se de lustra, de geam, de clanta usii, de nasul tau. Elasticitatea, pentru ca, in acelasi bikini de 2 centimetri in care abia ti-l poti imagina pe un top model somalaez, incape si o zdrahoanca cat dulapu’ cand vrea sa isi impresioneze sotul cum a vazut ea la acasa tv… se mai numesc bikini, tanga, snuri, moartea barbatilor, etc..

- intr-un caz mai putin fericit, 5 saci plin varf cu material rezistent de parasuta comunista, de culoarea alba spre gri in functie de trecerea timpului, cu elastic tot de parasutism, bun pentru prastie de tras in ciori deasupra depozitului de borcane al Falticeniului… poarta denumirea de bodigai, barci, tafulci, etc.

- in cel mai rau caz si se pare pe cale de disparitie (slava domnului), una bucata metal stralucitor, grea de 5 kile, prevazuta cu lacat in sapte rotite, cu o singura cheie, tinuta in buzunarul de la spate al tatalui… nume de legenda- centura de castitate.

” Epilat ”
– procedeu tehnic de defrisare a zonelor cu crestere rapida. Ca si recoltarea mararului el poate fi efectuat prin metode variate, care se diferentiaza prin randament, luciu si cantitate de durere emanata. Epilatul cu ceara este de departe cel mai brutal mod de a scapa de lichenii nedoriti. Se ia un litru ce ceara, topit in haurile iadului, fierbinte de indoaie aluminiul si se toarna peste biata vegetatie inocenta. Cand urletele inceteaza, inseamna ca ceara s-a intarit, cuprinzand tulpinitele florei in cauza intr-un cleste fara scapare.. Dupa un moment de respiro se apuca stratul de ceara cu ambele maini si… mi se face rau numai sa povestesc despre asa ceva… si se trage cu putere.. Acutele realizate in acest moment de posesoara reliefului fost-vegetal nu sunt periculoase pentru urechea umana, in schimb pot ucide sau mutila grav peckinezii de pe o raza de trei kilometri.

” Machiaj ”
– proces complex prin care buzele ei devin de un rosu sclipitor si capata gust de copite de capra (a se vedea prima parte a dictionarului), sprancenele sunt pensate pana nu mai ramane nimic din ele si cum trebuie pus ceva in loc se trage o dara cu un creion moale si negru, genele sunt lungite de zici ca vor sa o apere de ploaie, ochii sunt pusi in evidenta prin zugravirea zonelor limitrofe  in culori de papagal tropical, iar pielii ii mai creste un strat de 1 pana la 3 centimetri grosime de fond de ten, depinzand de altitudinea celui mai inalt cos de pe barba.

” Coafor ”
– loc de intalnire si barfa, compus in mod obligatoriu dintr-un salon prevazut cu casti de uscat parul, cu dusuri la scaun pentru spalare, cu un miros intepator de parfum, si cu minim 2 barbati care vorbesc cu “ce faci, fato” “vai ce bine iti sta azi” “mergem diseara la balet? ” si care merg cu pasi mici, mici, mici, si aproape pe varfuri. Acolo isi petrec ele cateva ore in cea mai mare taina, punand la cale diferite modalitati de a-si pune consortii  la punct, in timp ce barbatii mai sus amintiti le cauta prin cap, dandu-le sugestii de frezura, datatoare de atac de cord, sperietura sora cu moartea sau orbire brusca, barbatilor care le asteapta cuminti acasa..

” Dieta ”
– motiv pentru care nici tu nu mai poti atinge nici un fel de carne, dulciuri, grasime, paine sau produs lactat, si trebuie sa rumegi cat e ziua de lunga frunze de bananier, iarba de canada, urzici de la coltul blocului, soia si alte alimente specifice vacilor.
– stare de nervozitate manifestata printr-o privire flamanda si prin clantanitul necontrolat al dintilor, care dispare doar sub privirea invidioasa a prietenelor cand le anunta triumfatoare “sunt la dieta”. Noroc ca nu tine prea mult…

” Toc ”
– cui care pleaca din calcai si se infinge in sol, incercand sa eleveze femeia cu cel putin jumatate de cap pentru a vedea mai bine pe unde merge. Tocul este extrem de util pentru o anumita categorie de barbati, asa numitii pampalai, papa-lapte, oua moi, gelatini, carora le face mai mult spatiu, acolo unde stau ei, sub papuc.

” Unghii ”
– suport pentru niste chimicale colorate si urat mirositoare care iti lipesc parul de nas si fac becurile sa fileze de fiecare data cand ea sta cu degetele de la maini si picioare raschirate in toate partile si iti cere sa o scarpini dupa ureche ( nu ma pot misca tati ca mi se strica unghiile ).

” Gheare ”
– varietate de unghii, tratate cu chimicale sau nu, folosite pentru scos ochii in situatii variate cum ar fi lupta pentru unica poseta ramasa la reducere sau pentru ultima pereche de pantofi cu fundita de pe stoc.

” Permis de conducere ”
– bucatica de plastic trasa in tipla care atesta urmatoarele capacitati feminine:
* de a-si aranja cu succes parul in retrovizoare, in mers;
* de a apasa pe frana si ambreiaj la pornire ( naiba sa o ia de masina ce are de nu porneste ? );
* de a face parcarea laterala paralel cu locul liber dintre doua masini cu 10 metri intre ele
* de a deschide portiera in botul unei masini conduse de un barbat (ati vazut cum era sa ma omoare cremenalu?)
Si multe altele care atesta sistemul extraordinar de crunt si exigent prin care politia romana elibereaza permise de conducere.

” Mecanica ”
– stiinta femeii de a strange in jurul masinii stricate (pentru ca nu a schimbat uleiul, nu a pus benzina, a incercat sa porneasca cu frana de mana trasa pana au sarit bujiile, a lasat farurile aprinse) - "auzi, de ce tipa masina de fiecare data cand ies din ea? cand ai plecat tu nu facea asa…", sau din varii alte cauze naturale..vreo duzina de mesteri mecanici si ingineri nucleari care mai de care mai experimentat in suptul furtunului de alimentare.

” Curatenie ”
– una din obsesiile cele mai violente ale femeii cu repercusiuni grave asupra psihicului masculin. Dupa atacurile verbale tocatoare de creieri despre cum iti arunci sosetele aburinde pe unde nu e cazul, despre cum nu strangi niciodata dupa tine si alte nimicuri de astea, vine consecinta cea mai dureroasa a acestui procedeu: orice lucru de care ai cat de cat nevoie sa iti fie la indemana dispare cu desavarsire si trebuie sa aduci cainele de vanatoare al vecinului pentru a-l gasi, evident ea nestiind unde l-a pus cand a facut ordine.

capra cu trei iezi (varianta moderna)

siii.. haa-hahaaa!!! ce mult m-am mai distrat citind urmatoarea povestioara, pe care sper ca o veti citi si voi.. cu mare drag si veselie! e imprumutata de pe net, of course.. mie nu mi-a venit inca inspiratia sa "impletesc" intr-o asa mare armonie hazul asa cum i-a reusit altuia/alteia aici.. :


A fost o data ca niciodata o capra care avea trei iezi. Si-i punea la munca in atelierul ei de pulovere de lana la negru. Iedul mare si iedul mijlociu mai comentau in legatura cu dreptul la concediu, asigurare medicala si alte prostii d-astea liberale, dar iedul cel mic era un lucrator excelent care nu facea nazuri de nici un fel.
Intr-o zi capra avea niste treburi la vama de la Nadlac, unde trebuia sa duca niste fursecuri pentru baietii muncitori de acolo. Din moment ce urma sa plece mai multe zile i-a luat pe cei trei iezi si le-a facut instructie:
- Ascultati aici, minions. Eu o sa fiu plecata la vama si vreau sa aveti grija de atelier. Nu deschideti la nimeni, nici daca au mandat de perchizitie. Deschideti-mi doar mie.
- Pai dar, sefa, zise iedul mijlociu, cum o sa te recunoastem.
- Pai o sa punem o parola secreta.
- Cum ar fi “John Jacob Jingllemeyer Schmidt… that’s my name too… whenever we go out, people always shout, John Jacob…”
POC! capra lovi iedul peste ceafa.
- Ma lasi cu engleza ta de canal? Nu, parola trebuie sa fie ceva autentic, ceva romanesc.
- Stiu eu, stiu eu! zise iedul cel mare. “Vrei sa pleci si nu ne nu ne iei, nu ne nu ne iei…”
POC! capra lovi iedul cel mare peste ceafa.
- NU! Nici asta. Ascultati aici. Parola secreta este…
Trei iezi cucuieti,
(Iedul mare: Ah, ce inseamna cucuiet? POC!)
Mamei usa descuieti!
Ca mama v-aduce voua:
Frunze-n buze,
(Iedul mijlociu: Marijuana!? KPOW!)
Lapte-n tite,
(Iedul mare: Hihihi, mama a zis “tite”)
Drop de sare
In spinare,
Malaies
In calcaies,
Smoc de flori
Pe subsuori.
(Iedul mijlociu: Adica ne aduci Lady Speed Stick? ZDRANG!)
- Deci asta este parola, zise Capra. Ce parere aveti?
- Nu-i la fel de catchy ca Dragostea din Tei dar presupun ca merge, constata mielul cel mijlociu.

Si astfel Capra isi facu un permanent la blana si apoi pleca. Cei doi iezi nu au pierdut vremea. Au spart seiful casei si de toti bani si-au cumparat console playstaytion Wee-ee-ee si seminte. Numai iedul cel mic statea cuminte la locul lui, vazandu-si in continuare de puloverele lui. Cand insa a batut cineva a ciulit urechile.

Cei trei iezi s-au dus la usa si au ascultat atent. Au auzit o voce care spunea “Trei iezi cucuieti, usa mami deschideti” si asa mai departe si au vrut sa deschida. Iedul cel mic a spus:
- HALT! Stati asa sa ne uitam pe periscop.

De deasupra usii a coborat un periscop si iedul s-a uitat pe el.
- A-ha! Este lupul!
- Lupul! tipara cei doi frati ai sai. OMFG! O sa ne manance!
- Nu. Asta este casa noastra, zise iedul cel mic. Si nu las pe nimeni sa ne manance in casa noastra. Iezilor, adunarea.

Iedul mijlociu a pus in combina un CD cu muzica de la Misiune Imposibila si cei trei iezi s-au apucat de treaba. Au conectat clanta usii la un generator electric facut din agrafe si lupul s-a electrocutat cand a incercat sa o forteze. Lupul s-a prabusit pe prispa si iezii s-au repezit la el cu crosele de hockey.

- Stati! Tipa lupul. De ce vreti sa ma bateti?
- Noi de ce vrem sa te batem!? Tipa iedul mic. Tu vrei sa ne mananci!
- Ce? Eu sunt lacto–vegetarian. Sunt lucrator la asistenta sociala. Am venit sa vad in ce conditii traiti si daca se poate sa o deposedez pe mama voastra de drepturile ei materne.
Cand au auzit lucrul asta iedul cel mare si iedul cel mijlociu au sarit in bratele lupului
- TATII! Ia-ne de aici. Este oribil! zise iedul mare.
- Ne pune sa facem pulovere si ieri a zis cuvantul “tite” in fata noastra! il seconda iedul mijlociu.
- Oribil, copii. In ce infern trebuie sa traiti. Stati sa sun echipa de stiri de la Pro Tv si plecam imediat.

Astfel lupul a plecat cu cei doi iezi dar iedul cel mic a ramas in urma, loial pana la capat. Cand a venit capra, tare a mai plans ca i-a disparut forta de munca ieftina, dar s-a resemnat cu faptul ca iedul cel mic a ramas langa ea.
- Mami, si ce o sa se intample cu lupul si cei doi frati ai mei? intreba el dupa o vreme.
- Lasa mami ca stiu eu trei purcelusi care o sa se ocupe de ei. Nu-ti face tu probleme… Termina puloverul ala mai repede.

Dupa o vreme….

Lupul s-a grabit sa deschida usa crezand ca i-a venit bonsaiul comandat de pe net. In pragul usii stateau insa trei purcelusi de 200 de kilograme, imbracati cu tricouri BGS care il priveau de sus. Unul avea in mana o coasa, celalalt o bata de lemn si ultimul o caramida.
Lupul: *gulp*

the ee-ee-end!

in sfarsit.. s-a facut lumina!!!

  ninsoarea intarzie sa apara. in schimb.. aud tot felul de promisiuni la stirile meteo, adica o sa ninga de craciun si-o sa fie o vijelie si un ger naprasnic de-o sa crape-n patru pana si sania! aiurea!!! nu mai cred nimic. nici macar in speranta. dar sunt fericita ca nu mai ploua si aerul a redevenit rece.. ca si cum ar urma sa ninga. si inca am in nari aroma de brazi pe care mi-am dorit-o atat. un prieten mi-a aranjat o intalnire cu ei, intuise.. probabil.. ce mult imi lipsesc. totusi... sa ii vad intinsi intr-o piata intunecoasa in care nu au inghetat toate baltile si noroaiele.. asta m-a intristat putin. deja imi fac planuri sa plantez cel putin vreo zece in anul ce vine. sunt curioasa cati prieteni se vor inghesui ca sa-mi dea o mana de ajutor.. :)) poate au sa apara daca anunt ca dau de baut inainte si dupa lucru.. vin fiert, buchet bogat, usor dulceag.. neaparat cu aroma de scortisoara si portocale coapte. in care sa inmoaie turta dulce, eventual.. are un gust divin! si nu trebuie sa vociferam colinde in exercitiul functiunii.. dar ma gandesc ca ar fi amuzant sa racneasca macar vreo doi "ce BARBAT eraam oodaataaaaa.. pusca si cureaua lataaaa!!!!" hi-hiii.. ador sa aud cand recunosc astia ca acum sunt impotenti. asa, muncesc mai in draci.. ce ziceti ..? sa pregatesc lista..?

  well.. pana mi se inroseste lista cu nume de barbati .. virili .. in ale muncii,  fetele sunt asteptate si ele.. :)) pot continua sa descriu ce soi de mirare, in sensul ala bun, m-a cuprins cand am revazut de curand orasul. seara, fireste. ningea cu lumini.. si oriunde mergeam admiratia mea imbratisa copacii pe care pareau ca curg rauri de beculete, cladirile mari pareau a fi impachetate ca un cadou, un tort.. ceva.. foarte frumos. si globurile acelea imense de lumini imbodobite de culori ce pareau a fi suspendate in aer.. si inca ceva ca si picaturi de ploaie fosforescenta, plutind gratios in intunecimea serii tarzii! fascinant! imi simteam sufletul luminos, fireste.. nu aveam chef sa plec acasa. inca doream.. sa cercetez si fiecare balcon in cautare de povesti desenate cu lumini, sa-mi ratacesc privirile visatoare asupra cocktailului de culori care parea ca nu se mai sfarsesc! ..

  "nu am intalnit cupluri debordand de romantism, intr-adevar. poate, nu le-am zarit pentru ca aveam mainile incalzite in ale tale . n-am indraznit sa cred in povestea cuvintelor ascunse in privirea ta, mi-era destul ca iti simteam caldura si uneori.. iti auzeam bataile de inima.. alergand spre ale mele. e posibil sa ma fi inselat. totul, la tine.. pare a fi o iluzie. si pe care vrei sa o cred. intr-o zi.. "

  .. o multime de poze s-au facut, intr-o incercare diperata de a pastra frumusetea clipei in cutia materiala a memoriei. mai este loc.. infrumusetarea orasului a inceput, abia. poate, mai tarziu.. voi reusi sa surprind  lumina asa cum o vad.  si o voi impartasi, astfel.. cu altcineva.

inca astept ninsoarea..:))

vineri, 16 decembrie 2011

ingrijorare

  ploua in luna lui decembrie. prelung, sacaitor.. si iti baga raceala cu de-a sila pe gat, asa.. ca sa risc si eu o gripa urata de care e posibil sa scap abia peste un an. strazile sunt cenusii, oamenii trec grabiti pe langa mine. fiecare chip povesteste o  ingrijorare pe care nu mai poate sa o ascunda. fac si eu eforturi sa nu scap masca indiferentei, imi inghit cuvintele ca sa nu dezvaluie o frustrare accentuata. dar nu pot grabi pasul. privirea mea incearca sa cuprinda cat mai multe, sperand sa zaresc ceva.. care sa ma faca sa zambesc. poate stelele ce atarna jalnic pe stalpuri ori vreun copacel impodobit cu siraguri stirbe de lumina,, ingenunchind haios in fata unui batranel ce se chinuie sa-si numere maruntisul din palmele-i tremurande. un copil jucand un sotron invizibil langa un altul, mai mic.. care isi umple gura cu bomboane de craciun, si manjind-o apoi cu  manecile hainei jerpelite de atata purtat. unde-i zambetul? nu-i.. 
  caut din priviri, insistent.. vreun cuplu de orice varsta. poate romantismul nu a murit, totusi.. caut degeaba. nici macar unul care sa se tina de mana, macar! prefera sa stea cu ele in buzunare,  le e mai cald asa. oare, adevaratii indragostiti s-au ascuns in casa? si asa.. ghemuiti in pat, unul langa celalalt.. indraznesc sa se incalzeasca cu vise. e un gand frumos. eu asa as face..
   ..si as vrea sa aud colinde. nu le nimeresc nicicum, macar la radio, ori la tv. e ciudat.. nu simt plutind in aer arome dulci de prajituri, ori macar de coji de portocale. n-am vazut nici un brad, pana acum.. sa fie scos la vanzare. parca nu s-ar apropia Craciunul! ci, decembrie ar fi o luna din an ca oricare alta.. deprimant!
  poate, daca  ar ninge.. si fulgii de zapada ar acoperi cenusiului orasului, ar fi mai frumos? ar indrazni toti sa zambeasca? raman in asteptarea ninsoarei.. deci.

miercuri, 14 decembrie 2011

just feelin' blue..

  aceleasi minciuni. nimic nou, deci. totusi..le-am ascultat, rabdatoare, pe toate.. aseara. cred ca doream sa aflu daca  s-a schimbat ceva. eventual, in bine. dar pana si imbratisarea e aceeasi. ca si cum nu ai fi plecat niciodata din mine. inca esti aici, incercand sa ma amagesti cu iluzii. as fi vrut sa plec dar.. curiozitatea ma tintuise pe loc, innebunita sa-ti afle limitele.  motivul pentru care atingerea ta ma minte. caci, amandoi stim ca sentimentele s-au pierdut.. atunci, ce vrei?  simt ca nu ai gasit ce doresti. si inca cauti.. in fiecare dintre noi, sperand sa nu te razgandesti a doua zi. speri sa nu simta decat senzatia, sentimentele nu sunt importante. de ce sa risti o indragostire..? bagaj inutil de emotii care iti rapeste prea mult din timpul tau pretios. si pe care il datorezi prietenului cutare.. ori altul.. ambitiile tale personale, pasiunile materiale.. totul este mult mai important decat o femeie indragostita de tine. preferi sa-i simti trupul langa al tau, experimentand o multitudine de senzatii. atat! deci.. nu inteleg. ar trebui sa te intalnesti cu o femeie care doreste exact acelasi lucru ca si tine. pe mine, de ce ma mai chemi daca stii ca nu sunt ca si tine..?
  nu ma mai doare, nu este o tortura sa fiu langa tine. dar as fi vrut sa simt macar atat.. ca sa-ti pot spune, dupa aceea..- iubirea doare uneori. chiar daca, doar pe mine m-ar durea. stiu ca tu nu simti. ma intreb daca ai simtit, vreodata, ceva.. sa nu iti fi daruit atatia ani din viata pe degeaba.

  e tarziu.. totusi, as fi vrut sa nu fi fost. totul incepuse asa de frumos! atat de multa fericire.. pierduta pe cai gresite. ce risipa! 

vineri, 9 decembrie 2011

accepta-ma asa cum sunt.

  da. sunt un clovn care incearca sa-si ascunda sub fard urmele de lacrimi. da, sunt oameni care incearca din rasputeri sa ma binedispuna, incerc si eu.. da, viata este minunata daca stii cum sa o traiesti darr.. nu! ea nu este intotdeauna ce vrei tu sa fie!!! cuvantul -imposibil- inca iti murdareste vocabularul si te apasa uratul mai tare ca niciodata atunci cand esti silit sa aplauzi fericirea altuia/alteia.care ar fi putut sa fie si a ta..

  nu sunt invidioasa dar nici ipocrita. ci prefer sa lipsesc din viata lui cutare ori cutarica daca simt ca prezenta mea ar putea incomoda. nu pot sa ma prefac, sa renunt la ironie.. nu pot sa-mi arunc toate principiile in tomberonul uitarii doar pentru ca cineva nu este de acord cu ele. imi este imposibil.. sa impartasesc cu altcineva un sentiment care nu exista, doar pentru a alunga norii singuratatii si care imi ascund sufletul in umbre.
  eu sunt.. eu! iti spun adevarul in fata daca simt ca il poti suporta. altfel, plec.. si nu ma intorc decat atunci cand esti pregatit/a sa ma accepti asa cum sunt.

  nu mai stiu ce sa fac, ori ce sa spun.. ca sa nu mai fiu perceputa altfel decat sunt. sa fiu detestata pentru ceva ce nu am facut, ori nu simt. si apoi.. sa fiu stigmatizata cu un singur cuvant. care nu ma reprezinta, deci.. ma intristeaza. of! nu-i de mirare ca sunt singura.. habar n-am cum sa ma comport in societate. de ce m-ar accepta???

  cuvinte.. sunt atat de multe! le detest.. dar continui sa le scriu, in speranta ca ma voi imprieteni cu ele intr-o zi. si atunci voi stii sa explic pe intelesul tuturor exact ceea ce doresc sa auda. chiar daca asta ar insemna sa ma mint pe mine insami. cui ii mai pasa? de ani de zile ma lupt cu morile de vant, incercand sa pasesc in palatul intelepciunii ori macar al acceptarii de sine. oare, e totuna..? cred ca voi pierde lupta, intentionat. asaa.. ca sa pot face si eu pe cineva fericit. si sa ma bucur apoi de fericirea lui.. (am pus aici ironie cu duiumul si niste zambete strambe, luati-le, care vreti ..sunt gratis!)

gasiti voi sensul.. eu am obosit sa explic. si cred ca voi rataci prin alte locuri, o vreme. poate ma gaseste careva, cu intentia de a ma pastra.

oh! happy night!

  aseara am vrut  sa fac o baie aromata. cu lumanarele haioase sclipind in jurul meu, eventual sa pun ceva muzica, sa-mi sune in surdina.. incantandu-mi gandurile obosite. asteptam cu nerabdare clipele dulci..
  darrr.. imi amintesc ca tocmai pusesem un picior in spuma aceea parfumata si ma pregateam sa ma scufund cu totul intr-o lume relaxanta.. si suna telefonul. am ramas in asteptare, umbrita de presimtiri urate. si aud.. :"cristinaaaa.." era pentru mine apelul. adio, seara linistita!

  "vino repede jos, te-astept in masina. am ordin de la sefa!" aud in receptor vocea lui A.. colegul meu.
deci, ma imbrac la repezeala si reusesc sa ajung neimpiedicata mai jos de trei etaje, pana afara la masina amicului. si el imi zice pe fuga ca e chef la sediu pentru sefu al mare si n-are voie nimeni sa lipseasca. habar nu aveam ca il mai cheama si nicolae pe asta, eu am relatii stranse doar cu sefa, care mi-e prietena de un car de ani. si pe care o apreciez mult.  bineee.. hai repede intr-acolo! ce conteaza ca e tarziu, si e frig.. parca mi-e si somn. e ordin de la sefa!!! nu se discuta.

si, cand am ajuns la poarta cladirii.. observ ca erau toti afara, ocupati sa deschida o sticla de vin.  fireste ca se urca in masina cu noi, imediat. care este destul de incapatoare cat sa duca jumatate din trupa. cealalta.. ne urmeaza cu o alta, mai mica. si asa am aflat ce decisese majoritatea : vom merge intr-o alta locatie, mai vesela.  de parca nu era suficienta veselie, deja. si n-apucasera sa destupe sticla aceea! inca mai trageau de afurisenia de dop cu unghiile, ca n-avea nimeni  altceva potrivit. incepusem, asadar.. sa ma binedispun. si sa calculez fiecare urmatoare miscare a celui responsabil cu scosul dopului, sa nu care, cumva.. sa ma ocheasca neintentionat. siii.. in acelasi timp sa potrivesc un post de muzica mai de doamne ajuta.. adica, mai urlator.. cu talent si daruire. grea sarcina! simteam, deja, ca imi tremura cel putin un deget.
  poc-poc! ma ia prin surprindere succesul colegului din spate care reusise, in final, sa nu sparga vreun geam. dopul ricosase in sus, apoi in capul bietului A.. ce sofer profesionist! nici nu a clipit, n-a scos un sunet. doar mainile i se inclestasera pe volan, sa-l franga.. ha-haa! si tot pe-atunci, ajungem la destinatie.

  .. ce de lumini se inghesuie sa razbata printre ferestrele camuflate intr-o doara! si ce muzica, ce fum.. ce de lumee..!!! abia gasim o masa, apoi inca una la care sa ne asezam ditamai veselia, galagia, s.a.m.d. cu relatii, pile, chestii.. din astea, deci!
  "Anooo! vino mai repede cu paharele ca se raceste vinul!!!" zbiara unul dintre noi, insetat nevoie mare. si aia vine, ba chiar..incarcata si cu alte licori de care eu n-am auzit niciodata. si vreo duzina de rontaieli de fitze. ma scobeam deja prin buzunare, sperand sa gasesc comori. n-am gasit. ma uit la A... care ma linisteste din start. face seful cinste. foarte bine! asa e si firesc. acum poate sa continue cheful!

  si continuaa.. adica, numai cu ei caci eu doar stau si observ, si ma mir.. uneori mai rad, am si de ce.  sunt haiosi. aproape toti tineri, aparent fara probleme ori le-au lasat acasa.
  A.. pare si el mai dezinvolt. surade frumos, povestind un fapt nostim. uneori imi cauta privirea, indemnandu-ma sa zambesc. incearca sa-mi umple paharul, dar e plin deja. se supara, si il bea el.. apoi mai toarna.. ce bine ar fi daca s-ar si opri!
  "maine vii cu mine in parc!" imi marturiseste in soapta, la un moment dat. il las sa creada asta, stiu ca o sa uite maine dimineata. si ii iau mainile de pe mine apoi, zambind cu toata falsitatea de care sunt capabila.
  "strange-o bine, maaa.. ca fuge! nu vezi?" urla langa noi, alt coleg. "uite-asa!!!"
  fireste ca imi vine sa lesin. tipul e cat o casa si nu din cauza ca e gras.. :)) ce bine ca a durat doar o clipa! nu-mi place.  dar nici ce a urmat nu m-a incantat prea tare. adica.. momentul in care m-a saltat in sus, ca sa ne zbantuim pe-o muzica de adormit copii.
  noroc pe capul meu a fost ca nu am fost singurii cu ideea asta! asa.. puteam sa ma ascund printre trupurile altora. ale caror picioare nebunatice ma tot calcau pe calcaie, mainile fluturau si ele deasupra mea, incredibil de entuziasmate.. si fiecare avea impresia ca se aflau pe scena de la "vocea Romaniei"fredonand raspicat refrene imposibile. talente care nu trebuie nicicand descoperite, parerea mea.

  "help!help!" tipau cuvintele in privirea-mi. mi le-a "auzit" alt coleg, pe care dulcea melancolie il rapusese intr-un colt de masa. imi face semn sa vin. ma tarasc.. intr-acolo. si incepem, apoi, sa suspinam amandoi, pe doua tonuri si sensuri diferite.. din cauza sentimentelor care nu vor fi niciodata impartasite. timp in care incearca si el sa-mi toarne pahar dupa pahar.. pe care i le dau sa le savureze, cu mare drag. doar nu-s fraiera sa ma fac praf asa de departe de casa, intr-o asemenea companie! :)) :))
   sii.. pentru ca seara trebuia sa se sfarseasca cu mare tam-tam caci.. ce fel de chef e ala daca asa ceva lipseste..? apare din senin sotia unuia dintre colegi, exact in momentul cand acesta ii cauta flori in par unei domnisoare cam dubioase. si da-i.. adica.. zbiara-i!!! enumara-i toate defectele posibile si imposibile.. varsa rauri de lacrimi, apoi.. zdraanngggg! cu geanta in cap.. plus un pahar de vin spart din vina nu se stie caruia, in pieptul altcuiva care s-a bagat unde nu trebuia sa fie la momentul total nepotrivit.. deci!!! am plecat.

 eu si A.. ne-am bagat intr-un taxi. tacere. priviri pierdute, poate meditative in anumite clipe. drumul a durat prea mult, totusi. la sfarsitul lui, ma simteam deja vinovata ca n-am sarit pe el, pasionata toata.. asa cum isi dorise. si ne despartim, apoi.. cu urari abia mormaite de somn usor si purici inexistenti. ce usurata am fost!

azi dimineata.. la servici, plutea un calm inselator. toti, avand figuri serioase, mai harnici decat in prima zi. doar eu si sefa mai pufneam in ras pe la colturi, amintindu-ne de vreun cucui al respectivului, ori miscarile de dans ale lui cutare, ori bancul foarte inspirat al altuia. totusi, i-am spus ca eu nu mai vin la un asa chef ca prea se moare de ras si am inima slaba. si, de ce sa risc sa aud iar in urechea mea marturisirile infocate ale amicului A..? care, azi nu mai stia unde sa se ascunda de privirile mele sfredelitoare. banuia, cred.. ca abia asteptam sa-mi dea prilej ca sa-l ironizez nitel... merita! :))

luni, 5 decembrie 2011

decembrie trist


  ..asculta! incearca sa simti, ceva.. orice. o amintire ar putea veni in ajutor.. e frumoasa tristetea, uneori. doare mai putin cand asculti plansul viorii, nu-i asa? ca si cum.. te-ar mangaia cineva cand iti doresti asta. e acolo, langa tine. plange cu tine, incet. imparti cu el/ea ceea ce  nu suporti sa simti  singur/a.
  totusi.. este o amagire a mintii. visul dispare cand deschizi ochii.



  este asa de frig afara! stropii de ploaie au incremenit in imbratisarea ghetii. vantul lipseste, iar. clipele se inghesuie unele intr-altele, in clepsidra timpului, intarziind evadarea. si este asa de liniste! imi poti auzi bataile inimii, gonind intr-o cursa interminabila desi.. as vrea sa se opreasca. au pornit intr-o directie gresita. nu asteapta nimeni la capatul ei.





  si as vrea sa ma intorc in timp, la clipa cand m-am ratacit de inocenta. cand inima mea era intreaga, plina de speranta si de dragoste. parea asa de simplu, totul! era de ajuns sa daruiesc pentru a primi in schimb, ceva.. si chiar credeam, pe atunci.. ca sunt iubita pentru ceea ce sunt ci nu pentru ceea ce as putea sa fiu.
  dar nu pot! stiu ca nu pot.. si cu ce ma ajuta ca stiu..?


  sa nu mai vad, sa nu mai aud.. atat de multa neincredere a pus stapanire pe mine! asta se intampla cand, intr-un inceput, crezi prea multe. si fara rost. de fapt, au fost minciuni, toate! si au fost rasfoite prea multe pagini de detalii, unele nesemnificative.. noian de ganduri peste ganduri, impreuna cautand.. ce? adevarul care nu a existat niciodata? cum poti sa simti iubire in absenta ei? este imposibil. o iluzie. pe care o crezi reala, din toata inima ta.. pana nu mai poti. sa simti..


   pentru mine, decembrie va fi intotdeauna trist. ca o aducere aminte sa pun flori la mormantul unei iubiri. o pot plange acum, in sunet de viori si triste pareri de rau pentru ca nu mi-a fost destinat sa o simt pana la capat.

duminică, 4 decembrie 2011

o seara ratata

  nu caut nimic, pe nimeni. doar ma las dusa de lume.. incotro doreste ea sa mearga. fac cunostinta cu el/ea, traim momente care se uita ori nu  in secunda urmatoare. nu conteaza. se presupune ca ar trebui sa ne simtim bine, fara sa promitem si ziua de maine. ma refer la prietenie, ori simple cunostinte.

  ..m-am impacat cu prietena care dorea sa fim ceva mai mult decat atat intr-un anumit moment pe care il detest. si-a indreptat atentia spre altcineva si sunt fericite. iubitul ei, la fel. ne-am intalnit aseara, toti patru, apoi a mai venit inca cineva necunoscut, altcineva stiut doar putin si.. si.. pana s-a umplut casa de lume. si de muzica, de aroma de vin cu scortisoara si portocale. mai era si fumul acela de tigara, dens, cat sa-l tai cu cutitul.. si invaluia pe fiecare in parte, deformandu-i trasaturile fetei intr-un mod hidos chiar.  nu bausem, totusi.. am simtit ca ma ia cu ameteala.
  "ce caut eu aici?" ma tot intrebam. "cine sunt oamenii acestia?" ..
  dar am crezut ca lesin cand l-am vazut intrand in camera pe fostul meu amorez platonic. am evitat sa-l mai intalnesc, in ultimul timp. stiti deja  ca nu-mi plac mincinosii, doar..

  nu era al meu zambetul cu care l-am intampinat atunci cand s-a grabit sa ma salute. tot atunci am observat si domnisoara mica si blonda ce se sprijinea, speriata, de bratul lui. si nu mai stiu ce i-am zis, dar a parut ca se tulbura. si se inroseste la fata. intr-un final fericit s-a si indepartat, cu tot cu blonda careia i-a luat bratul de pe el, apoi. iar eu am lasat paharul plin pe masa, ridicandu-ma sa plec. acasa, evident.

  in hol, dupa clipe lungi de cautare a hainei prin mormanul plin.. prietena mea incerca sa ma opreasca. cu un sarut pe obraz si o privire vinovata.
  "nu l-am invitat eu. oricum, nu-ti pasa de el. de ce nu mai stai?"
  ce puteam sa-i spun? ca nu ma simteam in largul meu, acolo? si ca doream sa nu ma  mai atinga in modul acela care nu-mi facea placere? n-am apucat sa-i raspund caci am surprins privirea geloasa a "prietenei" ei, intr-un colt intunecat din incapere. chiar nu aveam nevoie de ea! imi infasc deci haina si o arunc pe mine cu gesturi febrile, si dau sa plec.

  dar ezit. fostul amorez ma striga. din curiozitate, ma intorc spre el.. sa vad ce vrea. prietena mea dispare urgent, la fel si cealalta. ramanem doar noi doi. oh.. "happy" night!
  "m-am gandit la tine", sopteste.
  "daca imi marturisesti si ca ti-a fost dor, plec in clipa asta!" ma enervez eu.
  tace. urasc tacerea lui. si nu inteleg ce cauta langa mine cand ar trebui sa fie deja in tandreturi dulci cu blonda lui. il intreb din priviri ce mai doreste.. poate, poate.. mai zice ceva. eventual: "imi pare rau!".
  mainile lui le acopera pe ale mele. nu simt nimic. nici sa ma prefac, nu pot. dar, raman in asteptare.
  "am auzit ca te intalnesti cu altcineva.." imi reproseaza.
  "care dintre ei..?" ma enervez eu si mai tare.
  "iubesti?"
  "nu anul acesta!"
  "as vrea inca sa fi a mea."
  "nu voi fi a nimanui. te incalzeste asta?"
  "ori poate tu speri sa te impaci cu.."
  "daca ii mentionezi numele, te pleznesc!"
  .. si l-am pleznit, caci a indraznit.. a vrut sa mai indrazneasca si altceva dar a intarziat. eu plecasem deja.

  pe drum, ma blamam singura. n-ar fi trebuit sa ies din casa asa de tarziu. sa fiu cu oameni care nu-mi mai spun nimic. sa ma intalnesc cu un trecut pe care nu il regret dar il detest. si imi doream sa ploua, caci asa simteam si inauntrul meu. ca ploua.

  ..nu pot sa trec singura prin esecul vietii mele. n-am chef sa-l dezvalui aici, acum. stiu doar ca e urat,  si greu. si El este undeva, cu cineva.. razand.. simtindu-se bine. nevinovat. fara regrete. eu nu pot fi asa, barbatii cu care ma intalnesc sunt poate mai buni decat el. merita sanse pe care eu nu le pot da, totusi. desi nu mai iubesc, ceva ma opreste. dar CE???

funny cats











...

sâmbătă, 3 decembrie 2011

despre barbati si femei




  lumea este plina de femei frumoase, nu conteaza varsta lor.. fiecare are farmecul ei personal, inconfundabil. de fapt, nu exista femei urate ci doar femei neingrijite. altii prefera sa sustina ca frumusetea este in ochii celui care priveste.  iar unora le este suficient sa priveasca pentru a se indragosti. pentru totdeauna.



  si cum sa nu te indragostesti de fiecare curba, perfecta fiind.. in privirea ta..? esti tentat sa atingi, sa explorezi.. sa te folosesti de fiecare cm din pielea aceea pentru a-ti transpune in realitate cele mai indraznete fantezii. nu te intereseaza ca trecerea timpului poate deteriora frumusetea ce-ti innebuneste simturile. traiesti clipa. intens, pasionat.. maine poate nu va exista. iar tu nu vrei sa sa iti spui.. apoi.. "ce-ar fi fost, daca..?"

 

    dar sunt femei care nu doresc sa fie vazute. doar simtite. asa ca.. pun pe ele haina de umbre,  sperand ca mintea ta nu va detecta nicicand adevarul care nu doreste sa fie iasa in lumina. pasiunea se dezgoleste doar cu atingerea mainilor, nicidecum cu privirea.  educatie severa? prea multa singuratate? cauza timiditatii lor poate fi oricare. un barbat va incerca sa schimbe dupa bunul lui plac aceasta femeie. ma intreb, cati reusesc..



  imi place sa cred ca exista si barbati timizi, neajutorati. care stiu ca au fost rai si deci, merita sa fie pedepsiti. cu atingerea delicata a biciului.. fireste.. :)) catuse catifelate, unghii ascutite, tocuri inalte.. piele mulata peste piele, suras abia zarit in coltul gurii, privire arzatoare, gesturi de felina.. da.. exista si stapane. acestea sunt rare, insa.. si prefera sa-si ascunda adevarata natura sub masca inocentei. niciodata nu vor apartine cuiva, preferand senzatia in locul sentimentului.



visatoarea.. este un pericol, mai ales pentru ea insasi. construind castele de nisip pe timp de furtuna.. mintea ei refuza astfel sa accepte lumea asa cum este ea. intotdeauna va cere mai mult decat va darui, totusi.. fanteziile ei au un farmec care va invalui fara sansa de scapare barbatul care se simte singur si neinteles. dar.. pentru ca iluziile nu dureaza.. trezirea la realitate poate fi dureroasa. aceasta femeie va simti nevoia sa infrumuseteze lumea altui barbat.. si a altuia.. este imposibil de uitat, totusi.



toate femeile sunt cochete. dar unora le place prea mult luxul, iesirile in societate, excursiile indepartate si lungi, neaparat scumpe. este greu pentru un barbat sa ajunga la mana acestei femei, macar.. ce sa mai zic de suflet.. caci este inconjurata de foarta multa lume. este irezistibila, insa.. caci pare a fi de neatins. nimic mai neadevarat. se va darui celui care ofera mai mult.



..asa cum ii spuneam, azi-dimineata, unui amic.. sunt din ce in ce mai multe femei care prefera sa ucida sentimentul, atunci cand apare. este mai usor, asa.. pentru ele. se simt in siguranta. din nefericire.. nu reusesc sa ucida si sentimentul partenerului lor. care ramane singur si trist. neintelegand s-a intamplat. asa ca.. incepe sa se intalneasca cu o femeie timida, pentru a se simti stapanul ei. dar, tot nu se simte satisfacut. se decide sa incerce si varianta sclav-stapana, pana oboseste sau nu mai are sange de varsat.. :))  si dupa aceea, simtindu-se "murdar", doreste sa se convinga ca mai exista inocenta in lume. accepta si intalnirea cu o femeie visatoare. se simte bine, ar vrea sa mai stea dar intr-o zi descopera ca s-a pierdut de el insusi in lumea ei. este prea izolat de societate asa ca se hotaraste sa o redescopere. eventual, la bratul unei femei care invarte pe degete mai multe cercuri sociale.  nu are insa bani suficienti pentru a putea face fata pretentiilor ei. in final, se intoarce la prima femeie,  sperand sa reinvie in ea, candva.. sentimentul ce odata.. l-a facut atat de fericit. bietul de el.. nu isi da seama ca timpul se scurge in defavoarea lui. .. ori a ei?

.. of! stie careva sa citeasca printre randuri..? am ascuns ceva acolo.

joi, 1 decembrie 2011

joia dulce

  ah.. joia-i dulce! si libera de la lucru caci este sarbatoare. deci, la multi ani sa fie pentru toti romanii. chiar si pentru acei care au ghinionul  sa lucreze azi.  pe o asa vreme friguroasa, cetoasa,  fara soare, deci.. doar nori urati pretutindeni, s.a.m.d.
  nu stiu ce m-a apucat de dimineata.  nu-mi gaseam hainele, am umblat prin toata casa in cautarea dusului apoi am observat dubioasa disparitie a pastei de dinti, si prosoape uriase se incapatanau sa-mi cada la picioare de fiecare data cand treceam pe langa ele..  ce sa mai pomenesc de jetul de apa fierbinte de la dus, care mi-a zburat toate visele intarziate intre gene, intr-o secunda! totusi.. ma incapatanam sa cred ca joia asta e dulce.
  cand am iesit afara, in cautarea magazinului abc cu cele mai rezonabile preturi (inca rad..) am observat ca ma tot impiedicam. de o pietricica, de o frunzulita.. de vreun omulet, ori matahala.. la un moment dat am facut cunostinta si cu un pom dar nu sunt sigura, poate era un stalp.. totuna, astia seamana intre ei pe timp de iarna. in plus.. am fost socata sa observ o noua cladire langa cartierul meu. evident, m-am oprit si am cascat gura.
  "cum.. pisicii ei.. au ridicat astia  intr-o noapte ditamai blocul..? doar, de luni de zile.. n-am vazut o caramida in plus, sa fi pus pe ea..?. credeam ca joia asta e dulce, dar nu si magica..."
  ciudat.. in fine, m-am urnit din loc.. incercand sa ma conving ca inca visez si ar fi cazul sa ma trezesc. si sa ma incalzesc, prin miscare, fireste. chiar ma mir cum de n-au crapat inca pietrele de la frigul asta. ar trebui.
  ..am intrat in magazin, era plin de lume. caut cu privirea un carucior liber.. este doar unul, dar nu pentru mine. o batranica imi taie calea si il infasca zdravan, aruncandu-mi priviri dezaprobatoare. si sunt tentata sa o intreb daca este adevarat cum ca.. marea moarta ar fi fost doar bolnava atunci cand s-a nascut ea. haa-ha-ha! din pacate, surasul mi-era stramb caci maxilarul meu nu se dezghetase inca. madam imi arunca, pe langa altele.. si privirea aia mirata pe care o avem cand intalnim ceva/pe cineva nemaipomenit. dar mie nici ca-mi pasa! doar joia era dulce!
 well.. rasuflu usurata dupa ce reusesc sa ajung la casierita, cu produsele mele multe si marunte. si acolo, comedia trece in alt act. nu-mi puteam gasi banii. cotrobaiam prin toate buzunarele hainei, prin geanta, ..  apoi iar... prin buzunarele hainei, prin geanta, prin.. oh! erau in buzunarul pantalonilor. si sunt suficienti. incerc sa fac abstractie de privirile celorlalti care patrundeau pana-n varful unghiilor mele si dau sa ies afara, pe usa. si fireste ca   cineva din afara, incercand sa intre in acelasi timp, ma loveste cu usa. in cap. oare de ce mi-am lasat acasa caciula..? asa.. mai amortiza din soc si durere. dar nici sa ies ca lumea, frumos, civilizat, nu pot. batranica de la inceputul timpurilor, pardon! povestii.. ce-o fi, se inghesuie in mine sa-i fac loc caci, mdee.. batranetile trebuie sa zboare primele pe usa. calatorie sprancenata! dar.. continui sa "zambesc".. caci.. joia asta trebuie neaparat sa fie dulce!
  habar n-am cum am ajuns acasa. cum soare nu era, ca sa-mi zambeasca.. vedeam totul in negru. chiar si asa, insa.. doream sa ma binedispun. n-am apucat. telefonul a inceput sa sune isteric inca din clipa cand am bagat cheia in usa ca sa o descui. si cu cat suna ala mai tare, cu atat mai putin imi mergea mie cheia! toti ceilalti erau la plimbare, fireste. eram singura, neajutorata, frustrata.. si nervoasa cand am ajuns.. abia.. la telefon. degeaba. nu mai scotea un sunet. ma departez de el.. incercand sa-mi deschei haina, lucru greu de facut caci imi inghetasera degetele. si tot pe atunci, a inceput sa suna iar, blestematul! pornesc cu viteza spre el, haina mi se agata de clanta usii pe langa care am fost nevoita sa trec, in drumul meu spre implinirea curiozitatii.. materialul se rupe, doi nasturi zboara intr-unul din pereti, iar eu ma impiedic de covor.. aterizand, in final.. exact langa telefon. care nu mai suna. si l-am scos din priza, cu o placere sadica.. normal!
  totusi.. cuvintele urlau inca in mine: "joia-i dulce!"  si de atunci.. sunt in asteptarea ei. nu s-a terminat inca ziua, mai este timp..

care este filmul tau preferat?

  in ultimul timp am evitat filmele de dragoste. sau oricare altele care aveau cel putin o scena de acest gen. dar,  nu m-am putut abtine sa nu ma uit la breaking dawn part 1 din seria twilight..
  nu pot spune ca mi-au placut teribil de mult celelalte 3 parti dinaintea ei dar.. aceasta are ceva special. emotiile sunt scoase in afara intr-un mod mult prea evident ca sa nu le poti observa. profunzimea lor este socanta, chiar. te face sa te intrebi.. oare un om (personajul Bella, in acest exemplu), poate simti toate acestea? si sa ramana puternic? clipele de calm sunt inselatoare, tensiunea umple atmosfera, violenta este un cuvant cheie.. nu ai cum sa ramai impasibil urmarind firul actiunii. te conduce printr-un labirint al sentimentelor contradictorii si nu stii niciodata daca esti pe drumul cel bun. esti tentat sa te opresti ori sa intorci, ai impresia ca duci cu tine un bagaj de emotii mult prea greu ca sa poti continua.. 
  evident.. am fost tulburata, in final. clipa se fransese la jumatate.. lasand suspansul sa ma infioare..  asa ca, dorind sa ma linistesc putin, am ales sa revad apoi the lake house. 
  
   dintotdeauna am preferat filmele care pot trasa o paralela intre fictiune si realitate - sper ca m-am exprimat corect. e greu sa descriu in cuvinte ce vad in acest film, de ex.. the lake house. poate bariera timpului care impiedica indragostitii sa se intalneasca, sa-si traiasca dragostea. aflati la distanta de doi ani, unul traind in 2004 si celalalt in 2006,  reusesc, totusi.. sa tina legatura prin corespondenta. oarecum, pare simplu. se cunosc mai bine, astfel.. ajung sa-si doreasca ceva mai mult, apoi.. intervine timpul. asteptarea.. este frustranta. cuvantul : imposibil devine suparator, exista si impulsul de a renunta. si aproape ca renunta, pana cand soarta se hotaraste sa intervina. ca sa le aminteasca ca iubirea invinge orice.. chiar si timpul. 
  ultimele 10 minute din film le-am vizionat iar.. si iar.. incercand sa ma conving pe mine insami de frumusetea iubirii. de necesitatea ei in viata noastra. aproape ca am regretat, o clipa.. ca nu sunt eu pe acel ecran, in acea poveste. oricum, e prea frumoasa ca sa fie si adevarata. 
  
  ..aseara.. in drumul meu inapoi spre casa.. m-am contopit cu ceata ce umplea strazile aproape pustii.. am imbratisat in mine suflarea inghetata a vantului de iarna.. si mi-am dorit sa dispar in vreo bresa a timpului, in alta lume.. unde nu exista confuzii, ori durere.. si unde ma asteapta cineva, cu bratele larg deschise. calde si protectoare. doar pentru mine..
  si uite asa.. se scurg zilele in viata mea. una calda, alta rece.. nu reusesc sa gasesc un echilibru, nu singura. dar, le prefer asa decat  sa le schimb pe ceva care nu mi se potriveste. nu ma multumesc cu "iubiri" pasagere, cu obligatii sau fara.. flirtul exista doar in cuvinte. daca detectez o dorinta prea ardenta in ochii ori mainile cuiva.. ma apar cu ironie apoi cu absenta.. ceva de genul, "priveste, asculta dar nu atinge.. nu iti dori mai mult caci nu este nimic, aici, pentru tine".  as dori sa fiu inteleasa, si daca se poate.. sa nu fiu blamata. 
   raman cu filmul, e mai frumos.. si chiar nu-mi mai pasa daca asta e de bine ori de rau.
      

miercuri, 30 noiembrie 2011

farmvillage on facebook..


cum ar arãta satul românesc dacã ar fi un Farmvillage pe o retea socialã?

[Saturday]

* Ion is in a relationship with Mãrie.
* Mãrie is now in a relationship with Ion and other 26 people. (Popa Satului and other 24 people like this)
* Mãrie is attending the event "Mulsul vacii" (Vaca lui Mãrie and Ion like this)
* Mãrie is not really attending the event "Mulsul vacii". She is actually attending Vasile in the barn.
* Ion comes to see Mãrie attending the "Mulsul vacii" event and finds out what is she actually attending
* Ion is now single.
* Ion was invited to join group "Betivanii satului"
* Ion and other 20 people are attending the event "Betie la crâºmã". (Crâsmarul likes this)
* Ion set his status to: "Supãrat sunt doamne, iarãsi supãrat"
* Ion is now drunk and pissed on Mãrie's Wall
* Mãrie finished attending Vasile.
* Mãrie set her status to: "Foarte obositã. Sper sã mã pot trezi mâine sã merg la bisericã"
* Vasile commented to Mãrie's status "Eu nici nu cred cã vin. Poate duminica viitoare"

[Sunday]

* "Babele din sat" are attending the event "Slujba de duminicã" (Popa satului, Pãrintele Iosif, Cantoru' and Clopotaru' like this)
* "Betivanii satului" missed the event "Slujba de duminicã" because of it's interference with the event "Betia de duminicã" (The Devil 666 Satana likes this)
* Popa satului and Popa Porno are now friends (The Devil 666 Satana and Clopotaru' like this)

[Monday]

* Mãrie set her status to: "La spovedit..."
* Ion commented on Mãrie's status: "Ce-i Mãrie, te-o prins rusinea?"
* Mãrie also commented on her status: "Taci, Ioane cã esti prost"
* Popa satului also commented on Mãrie's status: " :) ) :) )" (Primarul satului likes this...)
* Vaca lu' Mãrie set her status to "Muuuuuuuuuu..."
* Mãrie commented to Vaca lu' Mãrie status: "Ioi ce proastã îs, am uitat sã te mulg. Dupã spovedit vin si la tine. Paste pânã atunci" (Vaca lu' Mãrie likes this.)
* Primarul satului added "spagã" and "corruption" to his activities (Popa satului likes this)
* sefu de Post set his status to: "La primãrie, la o vorbã cu primarul"
* Primarul satului is now attending "Puscãria". (Bebitã sãpunaru' and all his friends like this)

[Tuesday]

* Mãrie set her status to "Watching «Fermier caut nevastã», so f*** off"
* Vaca lu’ Mãrie exploded. (Ion likes this)
* Mãrie commented: "vaaaaiii... o murit vaca... am uitat s-o mulg... mã omoarã tata când se întoarce de la crâsmã"
* Popa satului also commented: "super, încã o înmormântare pe sãptãmâna asta" (Cantoru' and Popa Porno likes this)
*** ... ***
* Popa satului, Pãrintele Iosif and Clopotaru' are now in a relationship and it's complicated. (The Devil 666 Satana likes this)

[Wednesday]

* Popa satului set his status to "Zi de post, fiilor" (Babele satului like this; Betivii satului dislike this)
* Tata lu Mãrie posted on Mãrie's Wall: "Ce ai fãcut cu vaca? Te omor"
* Tata lu Mãrie killed Mãrie.
(Ion and Popa satului likes this, Vasile and other 25 people dislike this)

* Tata lu Mãrie is now attending "Puscãria" along with Primarul Satului
* Mãrie is attending hell (The Devil 666 Satana, Hitler, Stalin)
* Saddam Hussein and other 75 bilion dead people like this)
* Vaca lu' Mãrie is attending Heaven (Saint Peter likes this)

N.B: uite d'aia, nu... like eu Facebook!!!

funny/lol/omg...

ca de obicei.. ma grabesc sa va binedispun cu aceste texte formidabile gasite pe net din categoria : risti sa razi cu lacrimi.. ori sa cazi din pat, sa te ineci in cazul cand esti la masa, haaa-ha-ha-hic.  :))  

Intr-o viata, aproape normala, barbatul trece - in viziunea femeii - printr-o serie de transformari zoologice, unele complet ilogice.
La inceput e puisor, puiut, pui, iepuras, gandacel, motanel, mielusel, cocosel, ursulet, bursucel si manz. Apoi devine armasar, taur, leu, leopard, tigru, iepuroi, dulau, carlan, cintezoi si cocos.
Usor, usor, se transforma in popandau, magarus, tap, berbec si vitel. Spre final, ajunge guzgan, papagal, sconcs, gorila, urangutan, dinozur, casalot, mastodont, magar, porc si, inevitabil, boul dracului.
Cu totul altfel se pune problema, cand e vorba de femeie.
Porneste de la privighetoare, mierla, ciocarlie, vrabiuta, gandacel, soricel, pisicuta, broscuta, furnicuta, albinuta, libelula si trece spre porumbita, maimutica, fata, vulpita, pupaza, bufnita si buha, ajungand la viespe, vipera, lipitoare, ciocanitoare, cucuvea, closca, gasca, hiena, catea, balena si, evident, vaca Domnului.
In concluzie, mare e gradina ta, Doamne, plina de ganganii, lighioane si animale de tot felul. Cum se mai spune in popor, numai om sa nu fii!
O zi fara Dvs. e ca o luna de concediu. Daca v-am jignit, am savurat-o. Dvs. reusiti sa faceti pe cineva sa aprecieze linistea. Fiecare trebuie sa existe, dar de ce tocmai Dvs.? De ce nu mergem noi doi undeva unde poate fiecare sa fie de unu' singur?Am avut o seara foarte placuta. N-a fost seara asta, dar nu ma vait. S-a sinucis candva cineva din familia Dvs.? Nu? Cum ar fi? Bancul pe care vi-l voi povesti acuma e asa de bun ca va pica tzitzele...oh, da' vad ca il cunoasteti deja... Nu v-au rugat niciodata parintii sa fugiti de-acasa?Eu nu uit niciodata un chip, dar in cazul Dvs. o sa fac o exceptie... Oare este astazi o zi deosebita sau sunteti de obicei asa de tampit?? Data viitoare cand ai de gand sa-ti arunci toalele, nu te dezbraca.Nu, eu nu aud rau...va ignor numai. Va rog sa nu va miscati! As vrea sa va uit asa cum sunteti... Sunteti intr-adevar un argument convingator pentru paturi separate. Tu ai arata foarte bine in ceva lung, curgator...Amazon, Nil, Dunare... Sunteti la fel de binevenit ca si telefonul care suna in timpul sexului. 
                                  CE "RAUTATI" POATE SPUNE O FEMEIE UNUI BARBAT GOL:

 Am "fumat" trabuce mai groase ca asta!/Uaaa ce dragalash este!/Aaaa. Hai mai bine sa stam imbratisati./Sa stii ca se poate corecta prin chirurgie estetica./Hopaaa, si eu care m-am luat dupa marimea picioarelor!/Lasa ca gasim noi o pozitie./Pot sa fiu cinstita cu tine?/Ahh, acum imi dau seama de ce ti-ai luat un Porsche./Daca il udam poate mai creste./Oare de ce ma pedepseste Dumnezeu?/Tot e bine, scapam mai repede./Nu am mai vazut asa ceva pana acum./Aha. Dar e totusi functionala, nu?/Pare cam nefolosita./Poate ca la lumina naturala arata mai bine./Ce ar fi sa trecem direct la "tigara de dupa"?



duminică, 27 noiembrie 2011

un altfel de joc...

 este inca o noapte alba.. zorile vor bate in curand la poarta diminetii dar aceasta nu cred ca o sa gaseasca cararea spre zi, prea curand. din pricina cetii. este peste tot, inca de pe acum. transformand totul in schelete fantomatice.. care iti dau fiori de teama cand le privesti. aerul este rece, si totul pare incremenit in asteptarea clipei urmatoare. nu este vant, lipseste de ieri. cu toate acestea, mie imi place. asa cum imi place sa urmaresc inceputul unui film de groaza.

..am in fata monitorului o tabla mica de sah. piesele sunt transparente, mici si ele. vizitez vreo pagina de net ori/ si scriu ceva apoi fac urmatoare mutare. dar imi este greu sa ma apropii de rege, are langa el un nebun care il ascunde.. pe acesta nu pot sa-l elimin nicicum. am impresia ca imi poarta dusmanie..
 degetele mele aluneca inapoi pe tastatura.. ce caut? poate un film, al meu.. este vechi si nu mai are nici o importanta dar nu ma pot abtine sa nu revad o scena, doua..
 nimic. nu simt nimic. toate imi par a fi noi, desi nu sunt. nu pot sa dezvelesc ceata ce-mi ascunde amintirile. ca si cum n-ar fi existat niciodata.
 ma intorc la tabla de sah. pionii mei au capitulat aproape toti.. putini mai sunt alaturi de mine, le este teama ori au obosit. jocul dureaza de ceva timp. incep sa ma intreb si eu care este scopul lui, ce rasplata ma asteapta la final. exista..?
nebunul incepe sa loveasca in mine fatis, acum.. in timp ce regele si-a luat ca si scut regina-i inmarmurita. ea este doar o alta piesa in decor, care nu mai inseamna nimic.

...de ce nu mai pot simti nimic? de ce resping fiecare atingere de tandrete? si imi ascund privirea in fata surasului, iar cuvintele.. nu doresc sa le aud. nu cele de dragoste. oricum, nu mai cred in ele. resping si ma doare ca resping.. dar mai mult l-ar durea pe el, ori altul si celalalt.. daca as accepta sa devin o iluzie. invaluita in ceata. nu esti sigur de ceea ce zaresti, deci. doar daca ai o imaginatie bogata si vise neimplinite.
 asta e.. nebunul a castigat. regele este in siguranta, in lumea fantasmelor nebunului. insa doar in aparenta, de fapt.. regele a murit de mult timp. ce rau imi pare ca nu am apucat sa-i spun..
  "viata nu este intotdeauna ce vrei tu sa fie. dar nu poti fi facut responsabil pentru fiecare din actiunile tale, nu in totalitate. mereu se vor interpune "nebuni" intre tine si scopul tau. este un joc in care poti si pierde.. iar "nebunul" sa ramana ascuns, in continuare.. liber sa faca rau iar si iar.. este un maestru al deghizarilor si al cuvintelor. si al manipularii.."
 ahh.. am asa o ciuda! numai de mi-as aminti ce-am uitat! as dori sa ma razbun si pentru asta trebuie sa simt iar, ceva...
   am sa ma pierd acum in ceata.. e destul de densa incat sa nu mai pot fi zarita de soarele ce asteapta sa rasara. nu am nevoie de caldura lui. mi-e mai bine in racoare, doar sunt obisnuita cu ea de atata timp! .....

vineri, 25 noiembrie 2011

nervi de toamna


   care sunteti useri al vreunui forum ori mai multe? ca sa ma asigur ca voi fi inteleasa.. da! ati citit bine, useri ai vreunui forum, tin sa subliniez asta. caci poti avea  ..n conturi pe un site de acest gen. eu, insa.. am unul singur. n-am chef sa ma clonez caci nu am talentul de a-mi asuma mai multe personalitati. dar sa fiu al naibii daca am sa  renunt la amaratul ala de cont desi acolo imi pierd uneori mintile... :) este un adevarat razboi al sexelor, inteligenta versus prostie, cultura-incultura.. bla bla bla.. !!!

   nu inteleg. ce-i asa mai scofala daca unul e mai hazliu decat celalalt, daca a citit mai multe carti, daca e mai zen ori printul intunericului..? ba, eu sunt de parere sa se adune cat mai multi. asaa.. anti-plictiseala. si daca se mai face uneori haz  pe seama unui user, este asta o asa de mare tragedie incat sa se transforme totul intr-o polemica nesfarsita, pe alocuri de neinteles.. ? incredibil! unii au atat de putine probleme acasa, in sfera realitatii incat considera ca este necesar sa isi faca si in virtual. poate, tot anti-plictiseala. 

  cred ca am mai scris pe undeva, la inceputul anului un post asemanator. dar atunci eram mai incapatanata, vroiam sa-i dau in cap celui care indraznea sa faca primul gestul asta. acum.. stau si ma gandesc: oare chiar nu este loc pentru toata lumea, chiar este nevoie sa devenim intr-atat de sensibili la critici incat sa ne consumam in mod inutil nervii pe unul, una ori mai multi si care, in mod sigur.. rad de tine, in spatele monitorului..?

  de cand a devenit lumea asa de sensibila? fiind intr-o permanenta ofensiva? de ce sunt luate in ras bunele maniere, bunul simt.. oricum vei vrea sa-i spui..?   fiecare merge pe ideea: "mie sa-mi fie bine, de restul nu-mi pasa" .. daaa! hai sa traim fiecare clipa ca si cand nu ar mai exista alta, fara a tine cont de formidabilul adevar: omul pretuieste individualitatea dar el nu poate exista decat in comunitate! deci, libertatea fiecaruia de exprimare verbala ori fizica este usor limitata, este o iluzie. depindem de cei din jurul nostru. atunci.. de ce unii prefera sa loveasca in semenii lor cu rautate, ori indiferenta.. mai grav? nu le este frica ca au sa ramana singuri? oare, singuratatea a facut, vreodata, vreun bine cuiva? si nu ma refer la acea singuratate care se impune in cazul in care ai nevoie de o mica pauza din tumultul vietii cotidiene. ci la aceea care te transforma intr-un personaj aratat cu degetul, judecat si apoi ignorat.

   ca de obicei, eu sunt acolo unde se dau "batalii".. fiind ele si pe campul virtual. :))  situatia aceasta insa ma depaseste. oare cum putem schimba raul in bine?