Pagini

joi, 11 septembrie 2014

no fairy tales for me, thanks!

este usor sa ranesti. toata asa zisa dragoste care vine inspre tine si pe care nu o doresti.. vrei sa o spulberi urgent in bucatele multe si marunte. ireparabil. tentatii irezistibile iti dau tarcoale, vrei sa fii liber/a sa intinzi mana spre ele. ce sa faci tu cu un biet suflet torturat de o indragosteala ordinara? nu ai timp pentru asta! daca vrei sa iti traiesti clipele ca si cum ar fi ultimele, trebuie sa fi egoist. selectiv. fara scrupule. chestiile siropos/lacrimogene te dezgusta. eviti orice implicare emotionala in relatiile tale deoarece asta te slabeste. si tu te simti al naibii de puternic atunci cand arunci la gunoi ceea ce altii cauta o viata intreaga.
nu iti pasa ca te ranesti si pe tine, astfel. partile bune pe care le-a vazut acea persoana in tine. cine te iubeste cu adevarat, te iubeste in mai multe feluri. poate ramane langa tine, ca un prieten loial, daca ii permiti asta. dar.. oh, nuuu.. nici sa n-auzi de asa ceva! ai capul plin de prejudecati, inima rece si timp insuficient. lumea frivola in care traiesti te-a adjudecat de mult. la naiba cu toate chestiile alea pueril-psihologice despre frumusetea interioara! sa straluceasca aparentele! ..sa te scalzi in ape inselatoare, asta e fericirea ta!
cam atat despre mine.

joi, 7 august 2014

alte ganduri de seara..

mare-i plictiseala pe caldura asta, monser... noroc cu jobul, mai ales cand sunt terorizata de zile intregi de unul care nu gaseste sa intrebe de ata neagra decat in magazinul meu. deja, cand il vad ca apare pe usa, deschid bratele larg si zbier: "n-am!"
"precis?" intra el in dubii. "mi-a zis cutare ca de-aici a cumparat".. adauga apoi aruncand o cautatura vicleana catre tricoul meu negru desirat cu si mai mare viclesug.
"dom'le, am vaga impresie ca mi-ar face placere sa-ti cos gura cu ata adusa de-acasa.. "
"daca ma lasi sa o iau de pe tine, te scutesc de-un efort."
..pfff.. ce i-as face vant pe usa! cu tot cu ata lui imaginara. nu pot, insa. m-as infierbanta mai tare de furie si oricum e prea cald.  si-apoi, ma umplu de clienti in clipele imediat urmatoare. n-am timp nici sa oftez.
seara, drumul spre casa imi pare lung. ploua. si eu ma intristez in umiditatea aia, ca de obicei. imi amintesc certuri fara sens pe strada aia, pe banca aia.. imi amintesc cu ciuda si grindina de cartofi zburata tocmai de la ultimul etaj. mita, desigur. ca sa plecam naibilea de langa linistea alora. ma intreb ce-ar face daca s-ar trezi intr-o noapte furtunoasa cu ditamai cartoful stricat pe pres.. impreuna cu biletelul soc: "n-am uitat ce-ai facut asta vara." e posibil sa nu mai manance asa ceva o buna perioada de timp.
mare-i plictiseala si cand ajung acasa. my kid sforaie melodios, intins pe tot patul, avand cearsaful infasurat artistic pe corp. pisica se face ca toarce, stergand praful de pe toti peretii. ma evita, ma detesta.. si pe mine iar ma doare mana sa-i umplu cu varf castronelul cu mancare. oh, vai.
..prea fierbinte mi se pare si dusul dupa galeata aia de ploaie tomnatica ce-am incasat-o pe drum. nici prosopul nu sta bine pe mine de distrata ce sunt. de necaz, imi fac o poza, doua. am gandul la el. imi imaginez mainile lui peste ale mele oriunde ma ating. mi-e dor sa-l revad. deci, deschid calculatorul. e acolo. si lui ii e dor.. sa ne alungam plictiseala impreuna. in curand. vad si alte mesaje despre.. habar n-am ce e cu barbatii de azi! ma lasa fara cuvinte de lauda. bine, ma plictisesc.. dar nici chiar asa n-am chef sa fac parte din fanteziile alea. astia sunt ca si tipul cu ata neagra. ii intereseaza doar materialul. sunt plictisitori.  imi intorc deci privirea spre poza lui.. chipul mi se lumineaza intr-un zambet larg. si simt cum arde prosopul pe mine. el e in orice cuvant frumos la care ma pot gandi.

miercuri, 23 iulie 2014

drumuri noi


aflandu-ma la rascruce, privesc cu melancolie drumurile ce le-am parcurs candva. am impresia ca le aud indemnurile soptite. ma cheama. fantasmele putinelor clipe frumoase incearca sa iasa de dupa voalul uitarii, ma ispitesc cu noi promisiuni. nu-mi mai pasa. stiu deja ca nu duc nicaieri, sunt parti dintr-un labirint nesfarsit in care troneaza o mare singuratate. imi amintesc fiecare pas gresit care mi-a ingenuncheat sufletul. inca aud adevarul si minciuna certandu-se in gandurile mele. am inca sub limba gustul sarat al lacrimilor care nu cereau decat mila pentru chinul meu. detest drumurile acelea! mi-au furat timpul.
de fiecare data cand privesc frumusetea din ochii baiatului meu ii cer iertare in gand. as fi vrut sa fac o alegere mai buna pentru amandoi.  meritam sa primim in casa inimii noastre pe cineva mai bun. eu nu ma pot ierta. nimeni nu m-a silit sa cred toate minciunile, eu am ales sa fac asta. am iubit un om care nu exista de fapt. era doar un miraj in desert.  inca ma gandesc cu ura la el. nu-i doresc nici un bine. vreau sa fiu langa el ori de cate ori i se va spulbera un vis. voi aduna toate cioburile care mai pot fi lipite si le voi arunca la gunoi.
..deci.. prefer sa urmez drumuri noi. deja ma asteapta cineva, undeva. iubesc sinceritatea mangaierilor lui, mi-e dor in fiecare clipa de fericirea ce mi-o daruieste neconditionat. deocamdata, nu imi doresc mai mult. sunt deja eliberata din vraja mincinoasa a colectionarului de miraje. definitiv. 

marți, 22 iulie 2014

dor

..nevoie acuta de nicotina, sete, caldura inabusitoare, nu puteam simti muzica.. incercam sa intrezaresc figuri familiare in jurul meu, in zadar. eram inconjurata de straini. oameni in care nu am incredere. ma simteam cumplit de singura in localul acela. totusi, am dansat. incercand sa-mi imaginez ca sunt altundeva. simteam uneori mainile altora pe mine..  imi schimbau ritmul, aruncandu-ma cu de-a sila afara din visul ce ma tinea in picioare. detestam mainile acelea! vroiau sa imblanzeasca, sa posede. dar eu nu venisem acolo ca sa-mi fac prieteni. mainile altuia le doresc pe pielea mea. 
mi-e dor. si ma doare dorinta. imi arde visurile, gandurile, trupul. asteptarea revederii imi pare de nesuportat. iubesc mangaierile lui. nu le-am uitat niciodata. cum as putea sa uit ceea ce ma face fericita? este pretutindeni in mine, nu este loc pentru altcineva. sunt a lui, toata. 
..am incercat sa mi-l imaginez langa mine. dansam pentru el. doar cateva minute.. pana sa-mi dau seama ca nu ne potriveam deloc in decorul acela. imaginea lui s-a distorsionat in fum de tigara. a disparut dincolo de trupuri hidoase si mirosuri gretoase. am fugit de acolo. fara el ma simteam iarasi cumplit de singura.




joi, 3 iulie 2014

I'm in the mood for a good fight


nu imi pasa intotdeauna ce cred unii despre mine dar m-a surprins in mod neplacut parerea cuiva. cica, imi place sa sufar. nu-i adevarat. sunt pe deplin constienta ca dragostea adevarata dureaza exact 2 ore. in filme.  nu caut jumatatea sufletului meu. ma simt a fi intreaga. ceea ce imi place sa visez uneori nu-mi raneste prea tare realitatea. imi este suportabila. ma feresc de emotii prea intense, prefer sa le exagerez in scris, imi par  mai frumoase asa. in momentele mele vulnerabile imi amintesc amaraciunea dezamagirilor suferite anterior si am puterea sa fug.. sa ma inchid in nepasare.  stiu ca nimanui nu-i pasa de altcineva mai mult decat de propria persoana. de ce sa continui, deci.. cu lamentarile? pierd timp pe care nu-l am. si, in mod sigur, nu am sa-l pierd alaturi de persoane care nici dupa multi ani nu au habar cine sunt. asa.. viata mea va fi mult mai frumoasa!
..ceea ce spun poate fi folosit impotriva mea, sensul adevarat este ratacit in asa fel incat.. unii amici prefera sa creada ce vor ei, nu ceea ce aud. este adevarat ca increderea se castiga darrr.. nu mi se ofera nici macar o sansa sa o capat.  recunosc ca nu pot fi complet sincera insa nu toate secretele imi apartin doar mie.  nu imi pot impartasi toata intimitatea gandurilor.  nu imi place sa rascolesc prin viata altora, ma multumesc cu ceea ce mi se ofera. cer reciprocitate aici, este prea mult? nu exista prietenie adevarata intre oameni decat daca acestia se cunosc in cel mai mic amanunt???
alta chestie.. toti mai barfim din cand in cand. nu ne sunt simpatice toate persoanele pe care le intalnim. insa, cand cineva indrazneste sa-mi vorbeasca de rau o cunostinta comuna si eu nu am dat niciodata semne ca mi-ar fi antipatica acea persoana incep sa ma intreb.. de ce crede barfitorul sef ca poate sa-mi povesteasca mie asa ceva? nu inteleg nici pe unii care cred ca este de datoria lor de prieteni adevarati sa avertizeze pe amicul cutare ca prietena lui este cam.. neplacuta in privirea lor. ca are defecte. ca el merita mai mult decat atat. hai sa nu fac discriminari.. prietenele barfesc si ele pe iubitii celorlalte. in fine.. parerea mea este ca in relatiile prietenilor nu e voie sa te amesteci. sa comentezi. e inutil. daca e orbit/a de dragoste, criticile aduse adoratei/adoratului n-o sa cimenteze prietenia aia. dimpotriva. si chiar daca relatia aceea ar parea nociva, unii oameni invata doar din propriile experiente cum sa nu mai greseasca. vrei sa fi un prieten adevarat? vino cand esti chemat, da sfaturi doar daca ti se cer. chiar si atunci, lasa-i celuilalt puterea de decizie.
sunt suparata. vad greseli in jurul meu. nu sunt ale mele. unele persoane ar merita o trezire crunta la realitate. 

miercuri, 28 mai 2014

ultima șansă..


ai fost părăsit. te-a durut foarte mult și ai jurat că nu vei mai permite nimănui să te rănească. dar.. cand viața îți dă șansa să te reinventezi în acea relație buclucașă, refuzi să faci asta. eviți vorbele, gesturile care pot trăda rămășițele unei iubiri care încă te bantuie. ai inima celuilalt în mainile tale, nu o mai dorești ca la inceput.. totuși.. nu vrei să îi dai drumul. îi refuzi dreptul la fericire alături de altcineva. vrei să sufere alături de tine, așa cum ai suferit si tu.
de ce ești așa de surprins cand partenerul tău începe să caute în altcineva ceea ce nu mai există în tine? oricum, tu nu mai reușești să vezi decat ceea ce este rău în acea relație. vorbele altora te otrăvesc. si, chiar dacă nu crezi asta, ești marioneta amicilor ăia așa de intelepți și pricepuți în treburile altora, nu ale lor. amintește-ți.. ai jurat că nu vei mai permite sa fii rănit! exact asta faci acum. esti prea prins în jocul răzbunării, ia o pauză de realitate. uită-te în oglinda conștiinței tale, îți place ce vezi? ar putea să te iubească cineva, așa cum esti?
ai primit o ultimă șansă și o pierzi. crezi în continuare că ești un înger printre oameni, nu-i așa? nu ai greșit niciodată. și ai fost părăsit în trecut pentru că ai strălucit de perfecțiune, precis. nu meriți acea șansă.

joi, 17 aprilie 2014

oh darling.. go buy yourself a personality!

nu sunt o mare fană a site-urilor de matrimoniale. prea mulți libidinoși, replici antice de agațament, disperarea după sex este enervant de evidentă. asa că.. intru pe facebook. de obicei găsesc acolo si altceva decat distracție. istorie, artă, stiință, amici buni, etc 
totuși.. a început să mă irite abundența de statusuri siropoase despre iubiri moarte ori măcar in leșin. stiți.. din acelea care te fac sa plangi oceane de re/sentimente pe care nici nu bănuiai că le ai pană in momentul ăla.
ce fel de persoană trebuie să fii ca să citești toate prostiile alea?! ..și să le mai și crezi??? dacă suferi, evită toate astea. umple-ți timpul cu ceva care nu îți amintește de drama ta interioară. nu insista nici să bagi în mintea si sufletul prietenilor tăi întreaga ta amărăciune, de fiecare dată cand vorbești cu ei. nu sunt servețelele tale pentru lacrimi. eu știu.. am fost în multe intersecții dureroase. nimănui nu-i pasă. nu pentru mult timp.
..unii/unele continuă la nesfarșit cu lamentările. de parcă nu ar mai exista altceva ori altcineva care să fie mai important. ce egoiști!  este o iluzie să crezi că viața îți aparține în totalitate. consecințele trăirilor tale dezastruoase ating uneori grav chiar pe aceia care merită doar dragostea ta.


joi, 10 aprilie 2014

Dancing Queen

ador sa descopăr viața de noapte cat mai departe posibil de orașul meu. înconjurată de străini, așa mă simt cel mai bine. muzică tare, oldies ori nu.. lumini amestecate pe pereți, mese curate si prețuri acceptabile.. sign me up, darling!  dar cel mai mult îmi place că nu trebuie să-mi cenzurez vorbele, imbrăcămintea, mișcările de dans.. nu e nici un amic moralist prin preajmă. 


dansez oriunde pot simți muzica. nu-mi pasă dacă sunt privită. nu ascult nimic altceva decat melodia care îmi invadează simțurile. îmbrățișarea unuia ori altuia îmi pot îmblanzi ritmul pentru puțin timp însă nu o percep ca fiind extraordinar de emoționantă. nu doresc sa răman acolo toată noaptea. nimeni nu va deveni centrul atenției  mele. am venit in clubul ăla ca să dansez, atunci cand nu fac schimb de replici amuzante. 


îmi pare rău cand trebuie să plec. timpul își încetinește clipele, magia se estompează. nu mi-a plăcut niciodată cum arată drumul de întoarcere. mă simt tarată într-o realitate fără culori, fără emoții.. e pustie. și încerc să nu privesc prea adanc în ochii ultimului romantic de langă mine. văd acolo o imagine care îmi seamănă prea puțin. nu sunt așa decat pe ringul de dans.. îmi vine să-i țip: "nu mă duce înapoi, am să dispar! și vei suferi.."


ar fi extraordinar să pot avea iarăși sufletul liber, la îndemana celui care mi-l cere acum. dar nu se poate! nu reușesc să-mi fac timp. atat de mulți oameni, evenimente, lucruri.. mă țin ocupată! mi-am dorit să fiu atat de ocupată! nu am ridicat degeaba atatea ziduri, doar așa mă simt în siguranță. și nu pot evada din această.. fortăreață decat pentru puțin timp. privește-mă cand dansez și savurează-mi puținele mangaieri de după. nu-mi cere nimic altceva. cand mă întorc apoi între zidurile mele, nu sunt singură. și nu vei fi niciodată ca el..

   

joi, 27 martie 2014

colour me red

imi grabesc pasii, timpul tipa in urma mea. zgomotele din jur,  culorile.. par ca se invart in jurul meu ratacindu-mi directia. parfumul florilor de primavara se amesteca cu praful asfaltului si mirosul fiecarei persoane pe langa care trec. ma simt ametita. trebuie sa ma opresc, imi tremura genunchii. imi aud inima zbatandu-se nebuneste in piept. si sunt atat de constienta de ea incat nu mai reusesc sa disting alte sunete.. acum ar cam fi momentul sa intru in panica, desi nu ma doare nimic. simt doar ca ard. de parca nu as fi altceva decat o flacara vie. vad rosu. pretutindeni. nu pot gandi. pot doar simti dorul zvarcolindu-se inauntrul pieptului meu. are un nume. inima mea il recunoaste, nu l-a uitat niciodata. dar nu mi-e bine, nu vreau sa-mi amintesc nimic. nu el, nu dragostea aceea! ma devoreaza, nu sunt altceva decat el. a reaparut in viata mea de putin timp, credeam ca sunt indeajuns de puternica incat sa nu ma simt afectata dar nu sunt! sa fug de el ar insemna sa fug de mine. ati simtit vreodata asta..? sa aveti doua suflete in voi. nu puteti trai unul in absenta celuilalt.. 
  ..ma simt ca o sclava ingenuncheata la picioarele stapanului ei.. dorinta lui e si a mea.  dorinta rosie ca focul.. parjolindu-mi trupul pana la ultima licarire de jar. 

miercuri, 19 martie 2014

killing you softly..


cand ai fost subapreciat, judecat si apoi respins tot ce iti ramane sa faci este sa pleci. nu mai ai nici un motiv sa stai. ramasitele unei iubiri iti pot ademeni inima sa respinga ceea ce este evident dar tu forteaza-ti ratiunea sa pulseze la cote maxime. regaseste-ti mandria. nu mai permite nimanui sa te faca sa te simti inferior lui/ei. aminteste-ti ca pe langa defecte ai si calitati. cauta pe cineva care poate vedea si aprecia asta.

zi dupa zi.. ma incurajez astfel. incerc sa-mi amintesc fiecare deziluzie in forma ei intacta. fiecare lacrima, dor, speranta, vis imposibil. ma ajuta sa nu vreau sa ma intorc intr-o casa care nu a fost nicicand a mea cu adevarat. intre timp, caut pe buzele altuia cuvintele ce as fi vrut sa mi le spui tu. desenez pe pieptul altuia inima in care nu ai dorit sa ma primesti. daruiesc altcuiva mangaierile mele, mi-ai spus ca poti trai fara ele. doar astfel te pot omori in inima mea.. ti-am promis asta, iti amintesti? nu meriti sa traiesti in amintirea cuiva pe care ai incercat sa-l distrugi in toate felurile posibile.

luni, 17 martie 2014

in ploaie..


ploua marunt si albastru in noapte de umbre. drumul gol se asterne inaintea pasilor mei indemnandu-ma sa-mi parasesc propria umbra. si simt ca e ok sa plang deoarece nu pot sa-mi simt lacrimile arzandu-mi obrajii, sunt amestecate cu ploaia.  totusi.. durerea imi ingreuneaza inima, arzand toate sentimentele care nu ar trebui sa mai existe. e chinuitor ce se intampla, ma ustura fiecare particica din mine. asa ca.. imi imaginez cum ma mangaie ploaia cu racoarea ei atunci cand simturile mele urla la limita suportabilului. e bine ca ploua.. ma ajuta si sa-mi ignor gandurile. amintirea vorbelor acelea urate razboindu-se in mintea mea cu altele si altele.. sunetul picaturilor de ploaie.. Cris.. incearca sa nu mai auzi altceva!!
.. cativa oameni intarziati trec pe langa mine. printre ei deslusesc doi indragostiti. mainile lor imbratisate.. nu reusesc sa-mi mut privirea de la ele decat atunci cand dispar in intunecimea noptii. simt nevoia sa-mi sterg lacrimile, sa le inchid in pumni. oh.. de-as putea sa-mi tip frustrarea! ma strange de gat amintirea sarutarilor mincinoase. e o amintire indepartata, stiu.. dar puternica! de neiertat. nu pot sa ma iert pentru ca am crezut in sinceritatea care nu exista.
maine am sa fiu ok. imbratisand alte maini, sarutand alte buze. imi plac, le savurez indelung. tanjesc dupa trupul altui barbat, este fascinant. imi repet obsesiv in gand ca doar atat doresc de la el. senzatia. nu ma pot gandi la altceva, mi-e teama ca intr-o alta noapte ploioasa ma voi simti ca si acum. dorindu-mi sa nu fi avut suflet deoarece am iubit pe cine nu a dorit sa ma iubeasca.

niciodata sa nu iubiti pe cineva mai mult decat va iubiti pe voi insiva! dependenta de un om va imbolnaveste. va izoleaza de societate. deveniti mai vulnerabili in fata unei posibile dezamagiri. si veti regreta prea tarziu.. ca v-ati ascuns in umbra vietii altei persoane pentru ca vi s-a spus ca doar de atat sunteti in stare. nimeni nu e perfect, nici macar aceia care nu-si recunosc greselile. daca intalniti o astfel de persoana, fugiti cat mai departe de ea. nu va ezita sa va devoreze pana la ultima farama de ratiune. de obicei.. acest gen de om nu se implica niciodata sufleteste in tot ceea face, nu-i pasa de fericirea celorlati. propriul comfort este mai important. deci.. fiti atenti in cine aveti incredere.

miercuri, 26 februarie 2014

nea' Gica

iata o alta chestie amuzanta primita pe mail si pe care v-o impartasesc cu drag si voua.. have fun!

Inmormantare UE :

1. A crapat nea Gica.
2. Constatam asta.
3. Aducem si un medic / scoatem certificat prin care constatam asta si pe hartie.
4. Sunam firma servicii funerare. comandam una bucata sicriu.
5. Il ducem pe nea Gica la capela.
6. Anuntam pe cei apropiati ca a crapat nea Gica. Le zicem adresa capelei.
7. Ne adunam la capela, schimbam o vorba despre nea Gica.
8. In cursul aceleiasi zi, pompele funebre vin, il ridica pe nea Gica si il ingroapa / incinereaza / impaiaza / criogenizeaza / ce-o fi, in functie de preferinte.
9. Odata ingropat, Gica acolo ramane. Daca doresc, vizitatorii sunt bineveniti cu o floricica sau fara...

Inmormantare romaneasca:

1. A crapat nea Gica.
2. Constatam asta. Inainte de a suna medic sau de a scoate certificat sunam pe toti care il stiu sau nu pe Gica si anuntam asta.
3. Revenim cu certificatul si ne facem loc prin marea de oameni care au venit sa il vada pe Gica mort si sa bea gratis o tuiculita. Intre timp Gica e tinut pe masa trei zile. Asa mort, da.
4. Aducem 3 femei sa il spele si 2 barbati sa il barbiereasca – ritual antecrestin, apropo -
5. Sunam popa. Ne rugam de popa sa vina de parca ar fi ceva nemaintalnit si nemaipomenit de nou in cariera lui si ne imprumutam de bani, ca daca nu e multumit ni-l lasa pe nea Gica pe masa si se cara . De parca nu tot din banii nostri ar fi platit, pastele ma-sii azi si maine de ***** cu patrafir.
6. Pe langa oamenii care se foiesc prin casa, ne vor mai intampina pe drum inca pe atatia, ca sa nu mai vorbim de cei care vor veni direct la cimitir.
7. Pregatim echipamentul lui nea Gica, compus majoritatea din elemente tot antecrestine. Bani pe ochi, colac in mana, prescura pe piept – sau invers? – costumul sau cel mai bun care i-a ramas cam mic / mare si niste pantofi cu talpa de carton ca e pielea scumpa si si-asa e mort.
8. Convoiul: Unul cu un brad / pom / schela cu fructe agatate in el (tot pagan e si asta). Unul cu o cruce. Toti cu lumanari. Altii cu steaguri si prosoape. Inca minim 2 cu sfesnice. Nu uita coliva. Inca minim doi cu coroane. Inca vreo doi care sa duca “darurile” – obiecte de uz personal, bucati de material textil, batiste, mobila, o gaina vie uneori, care se trece peste groapa, etc
9. Fanfara. Tigani mai mult sau mai putin treji, care sa chiorlaie din instrumentele lor cantece de mare factura spirituala, cum ar fi “Pe langa Plopii fara Sot”, “Drumurile noastre Toate”, “Treceau batalioane romane Carpatii”, “Dunarea albastra ” (n-aveti idee cum suna asta la TROMBON).
10. Bocitoare. Intre 3 si 5 babe bete si senile care sa il calareasca pe nea Gica si sa zbiere de parca li se scot ovarele pe ***. De multe ori nu au absolut nici o treaba cu raposatul si il vor boci pe un nume generic, de ex. “Vasile”.
11. Ii cinstim bine pe toti, de la popa la tigani, ca doar n-au venit sa il ingroape pe unul, au venit sa crape in ei si sa bea . Firesc. Pornim cortegiul.
12. La fiecare rascruce – intersectie – vom opri tambalaul (tigani, bocitoare, alamuri, zbierete, cersetori, bomboane, claxoane) si preotul va citi o extenie. Intre extenii, cine stie canta din toti plamanii ” Sfinte Dumnezeule ” in varianta funebra. Pentru ca exista si varianta vesela. Care nu se canta. Totusi, avand in vedere lipsa de voce a celor din cortegiu si betia generala, puteti sa cantati si Macarena ca nu se simte.
13. Ajungem la biserica. Ne dam foc cu lumanari, umplem tot de ceara, urlam TARE sa stie LUMEA ca noi SUFERIM pentru ca A MURIT GICA, BAAAAAAAA! In timpul slujbei, cream confuzie si razboi, aruncand cu bani si bomboane catre liota de cersetori. Punem si “vamile” pe jos, obicei – cum altfel? – antecrestin si ala. Potrivim vata in nas lui Gica, nu de alta dar de atata jale si lumanari si tamaie a inceput saa se cam lichefieze.
14. La cimitir. Se sapa groapa, se urla, se trece gaina, se desface pomul, se impart prosoape, restul de daruri (teoretic oamenilor saraci, practic tot intre neamuri, pe principiul nimic nu se pierde, doar se imprumuta), se bea , se stropeste cu vin mormantul, continua slujba.
15. Dupa cimitir. Se merge la casa lui Gica unde se bea, se bea, se bea, se mananca cel putin 3 feluri de mancare, se ia si la pachet ca doar e pomana, se vorbeste despre politica, vreme, rapitza, alegeri, inflatie, chirii, varice, butoaie, vinul de anul asta, hemoroizi, nunti, botezuri, Mutu, Steaua, femeia vecinului, orice numai Gica nu.
16. Dupa ce l-ai ingropat, reiei paranghelia la 3, 9, 20, 40 de zile, 3 luni, 6 luni, 1 an, 2, 3, etc totul culminand cu 7 ani cand il dezgropi pe Gica sau ma rog ce a ramas din el, il stropesti cu vin si-l bagi la loc. Pe langa asta mai ai si vreo 400 de sarbatori de pomenire a mortilor.

marți, 25 februarie 2014

pierdere de timp..


..interior rosu, piele intunecata si moale. muzica vibreaza incet invaluind cuvintele conversatiei noastre. dincolo de aburii ciocolatei fierbinti incerc sa descifrez misterul privirii tale. pari nelinistit ori banuitor si nu inteleg de ce. credeam ca am incetat sa ne pese unul de celalalt. un fior neplacut imi cutremura simturile cand ma silesti sa vin cu tine intr-un trecut pe care nu doresc sa mi-l amintesc. incerc sa ascund amaraciunea clipei intr-un suras banal apoi schimb subiectul. insa nu reusesc sa-mi potrivesc bine cuvintele, privirea ta rascolitoare nu ma ajuta deloc. este mai banuitoare ca oricand..
"ce doresti? sa ma cunosti, din nou? ai intarziat, am plecat de mult timp.. m-ai alungat, nu-ti amintesti?"
inca o tigara fumata n-o sa ma ajute sa-mi fac ordine in ganduri dar imi tine mainile ocupate, am chef sa te lovesc pana la epuizare. o savurez din plin, savurez si cele cateva clipe de tacere. mi-e teama de cuvintele mele, sunt pline de resentimente si foarte tentate sa iti invenineze bucatica aceea de suflet ce ti-a mai ramas!
..rasuflu usurata cand incetezi sa ma mai cauti cu privirea. indraznesc sa redevin calma, directionand conversatia catre subiecte care nu ne descriu. iti simt inca nelinistea vibrand neplacut intre noi si am impresia ca zaresc aievea ziduri construindu-se in tacerea dintre cuvintele noastre. incerci sa citesti printre randuri, nu ai incredere in mine. si.. deodata, stiu..
doresti sa afli daca a aparut un alt barbat in viata mea? nu ai niciun drept sa-mi reprosezi ceva. pretutindeni te lauzi ca nu-ti apartin. ai avut grija sa ma asiguri si pe mine foarte bine de asta.
brusc.. am convingerea ca am pierdut clipe pretioase din viata mea. nu reusesc sa-mi explic.. ce naiba mai caut eu in mijlocul desertului care te defineste, cand ma simt asa de insetata?! 

luni, 24 februarie 2014

despre gelozie si alte chestiuni importante.. de dragobete.


ca sa fiu geloasa pe cineva ar trebui sa imi doresc foarte mult ceva din tot ce are/este. deocamdata nu simt asta. barbatii pe care ii cunosc nu sunt foarte diferiti unul fata de celalalt. toti vor acelasi lucru de la mine si imi ofera in schimb doar ceea ce imi cer ei mie. astfel, mi se refuza libertatea de a-mi impune propriile dorinte. sunt invitata intr-un joc in care regulile le face doar unul. nu-mi place, nu sunt interesata. sunt o persoana, nu obiectul dorintelor fiecaruia. daca vrei sa te fac fericit, trebuie sa-ti pese si de fericirea mea. altfel.. nu vom fi nimic altceva decat doua linii paralele. nu ne vom intersecta niciodata. deci, da-mi un motiv sa fiu geloasa..


cand varsta inaintata imi va deteriora trupul, abia atunci voi adopta un stil vestimentar care sa mi-l acopere. acum prefer o libertate de exprimare pe care nu sunt interesata sa o explic persoanelor de care nu-mi pasa. draguta.. nu-ti place cum se plimba privirea iubitului/sotului tau pe trupul meu? schimba-ti stilul, fii mai sexy pentru el. evident, este ceea ce isi doreste. iti pierzi aiurea timpul si nervii, incercand sa arunci pe mine vina intregii tale nefericiri. de asemenea, barbatii care cred ca oricare femeie invesmantata intr-o a doua piele ori.. putin mai sumar.. este extraordinar de disponibila oricui, se inseala grav. eu nu am nevoie sa ma dezbrac in privirea ta ca sa-ti plac, uneori.. mi-e doar foarte cald. si nu-mi pasa de ceea ce crezi, pana la prima atingere. abia atunci o sa-ti ia foc mainile, nesimtitule! :)


cand doresc foarte mult un barbat, imi place sa-l stiu foarte aproape de mine. exceptand timpul pe care si-l petrece la munca, cu prietenii ori hobby-urile lui.. ceea ce ramane din toate astea consider ca imi apartine doar mie. nu fostei care inca sufera in tacere ori prea evident dupa el, nu colegei care il admira de la distanta ori prea aproape, nu nefericitelor maritate ori singurele.. si care tanjesc sa-si adjudece fericirea altora, etc doar mie! acest barbat trebuie sa arate in privat ori in public atat mie cat si celorlalti cat de mult ma iubeste. este necesar sa vrea sa se laude cu mine pentru ca si eu fac la fel. niciodata nu mi-a placut sa-mi ascund sentimentele ori/si pasiunea. din nefericire, am fost inteleasa gresit de fiecare data.. de ambele sexe.

vineri, 14 februarie 2014

happy valentine sa fie!

inimioare, ciocolatele, lumanarele, ursuleti... nu aruncati in mine cu din astea, nu sunt buna la prins. n-am sa stau sa ascult nici vorbe dulci, nu ma intereseaza sa vad vreun film siropos. nu astazi. dar nici nu voi rascoli frigiderul in cautarea unui munte de inghetata care sa imi incalzeasca inima cu straturi interminabile de grasime, nu voi goli nici o sticla de vin sperand sa-mi induc in eroare nedorita realitate. doar cafea si tigari pentru mine, multumesc! si muzica fara versuri..
nu-mi doresc companie. astazi, sunt o singuratica. fara mustrari de constiinta ori victimizari inutile, imi iau o binemeritata pauza. n-am chef sa ascult/citesc nici tristetea ori sarcasmul celor fara pereche. esti singur de ziua indragostitilor? plangand  pe la colturi ori certandu-te cu oricine are timp de pierdut n-o sa iti faca ziua mai frumoasa. iesi afara din circul asta, esti ridicol/a.
ori.. esti in relatia nepotrivita.. incerci si tu sa te inghesui intre doua persoane, tanjind mereu la bucatica de atentie ascunsa ce iti este aruncata ca unui caine. si azi simti ca te ineci cu bucatica aia ori ca esti inca flamand/a asa ca iti urli frustrarea, dorindu-ti imposibilul. taci, ti-ai facut-o cu mana ta. suporta ori pleaca din relatia aia!
alta realitate.. au trecut prea multi ani de cand v-ati indragostit ca sa-ti mai amintesti cum s-a intamplat asta. bombani in surdina ori fatis cateva epitete deloc elogioase in privinta zilei asteia fatidice si scormonesti fara chef prin buzunare sperand sa fie goale.. habar nu ai ce cadou i-ar place ei/lui si oricum nu crezi ca-l merita. sezi bland. ziua asta nu e si a voastra, nu aveti nimic de sarbatorit. dragostea a murit aici.
zilele mele seamana intre ele. nu insemn nimic pentru nimeni. asa am fost obisnuita caci nu imi amintesc sa mi se fi spus ori dovedit altceva. nu am nimic de sarbatorit. dar nu e nimic tragic in asta. inca e o zi frumoasa si zambesc la gandul ca undeva exista oameni care nu au uitat sa se iubeasca unul pe celalalt, la bine si la rau.

marți, 14 ianuarie 2014

just friends. no romance..

am bagat de seama ca unii barbati confunda oricare cuvant ori miscare de-a mea cu flirtul. daca zambesc la vreuna din glumele lor ei cred ca sunt asemeni unei fortarete pe jumatate cucerita. un simplu schimb de priviri intr-o clipa de tacere este interpretat ca o invitatie la ganduri nebunatice. imi plimb ganditoare degetele pe barbie, in coltul gurii.. asta ii face sa creada ca doresc sa fiu sarutata. imi aranjez putin haina pe mine, se gandesc imediat ca vreau sa le atrag atentia asupra vreunei parti a corpului meu. dansam putin, extazul evident ce ma cuprinde la auzul melodiei ii inflacareaza.. gandind ce bine stiu ei sa tina o femeie in brate. ma joc cumva cu bratarile de pe mana, rasucesc pe degete vreun fir rebel ce-mi gadila tampla.. astea sunt precis vreo invitatie secreta la mangaieri senzuale. pffff.....
poate ca nu plac tuturor celor care imi interpreteaza astfel gesturile, nici nu ma intereseaza.. ceea ce ma infurie este ca sunt inteleasa gresit. orgoliul acestora trebuie sa rada in hohote la gadilaturile flirtului acelor femei care i-au convins ca sunt irezistibili ori ca toate suntem la fel dar cand drumul lor se intersecteaza cu al meu.. prostiile astea trebuie sa inceteze. nu devin extraordinar de constienta de corpul meu doar atunci cand sunt barbati in jurul meu. daca glumele lor n-ar fi haioase, nu as rade aiurea. si obisnuiesc sa ma uit in ochii celui cu care vorbesc, chiar si atunci cand isi odihneste putin vocea.. etc
deocamdata nu doresc sa seduc pe nimeni. asta ar insemna sa incerc sa-l cunosc.. sa aflu ce-i place. si eu nu sunt intr-atat de interesata de cineva incat sa vreau sa-l cunosc mai bine. prefer sa fiu o simpla amica, transformarea unei prietenii in ceva mai intim n-ar face decat sa ma sperie si sa fug. se pare ca trec printr-o perioada in care nu-mi doresc decat intalniri nevinovate. si putina distractie..

vineri, 10 ianuarie 2014

ciocolata amaruie..

cand nu ploua e ceata. nu-mi sta in fire sa ma plang dar iarna n-ar trebui sa ninga.. ? au trecut multi ani de cand nu m-am dat cu sania, am chef acum. as fi vrut sa merg macar la patinoar insa n-am gasit un partener potrivit, singura nu ma distrez. si e mai romantic sa alunec in bratele cuiva..
..nu-mi ramane decat sa-mi umplu buzunarele cu petale de trandafiri si sa ma pierd in ceata, in cautarea unei cafenele linistite. acolo ma asteapta o ciocolata fierbinte, langa o companie agreabila. si unde cuvintele fiecaruia se imbratiseaza apoi intr-o conversatie despre orice. nu indraznesc sa numar clipele, le-ar intuneca frumusetea.. 
ma simt bine. nu-mi amintesc de ce mi-a fost teama de el, pare o persoana placuta. glasul, gesturile lui.. imi par familiare, chiar. de parca l-as mai fi intalnit candva. zambetul lui ma incalzeste atunci cand vreo indoiala fugara imi inaspreste glasul. imi da curaj sa fiu eu insami.
..vorbind de singuratate, mainile noastre se intalnesc intamplator. nimic. nu simt nimic. doar cuvintele ni s-au imprietenit, pielea mea il respinge. poate.. m-am obisnuit prea mult cu atingerea altcuiva.. ganduri se revolta inauntrul meu, amintindu-mi ca acela s-a abandonat deja in imbratisarea alteia. eu.. de ce nu pot??? incerc sa-mi ascund enervarea, surasul meu e stramb.. si ma dor degetele in stransoarea celorlalte..
"revino la mine!" il aud, deodata.. "n-am sa-ti fiu complice in razbunarea asta a ta. eu chiar te plac, nu intelegi?"
..tacere. prea graitoare.. aud clipele grele spargandu-se de geamuri, asemeni stropilor de ploaie.. aud inauntrul meu si hohotele de ras ale propriei mele lasitati. mi-e greu dar imi regasesc calmul, astern peste surasul meu o masca a inocentei si-apoi indraznesc..
"inteleg si te accept." 
inainte.. ma gandeam ca nimeni n-ar trebui sa-si bata joc de sentimentele cuiva. acum sunt mult prea batjocorita ca sa-mi mai pese. iubirea imi pare un mit. ceva.. demodat, prafuit si de neiertat.