de sarbatori..

imi place sa gatesc. stiu sa gatesc. in special.. persoanelor care imi sunt dragi le pregatesc delicatese exceptionale. darrr.. totul cu masura! nu voi intelege niciodata pe aceia care nu ies din bucatarie pana nu termina de golit camara, frigiderul, congelatorul.. gatind cat pentru toata armata romaneasca, desi in casa aia locuiesc cateva persoane. sarbatorile sunt ocazia perfecta pentru unii ca sa isi iasa cu totul din minti. cheltuie in prostie pana si banii care nu ii au, indatorandu-se inzecit.. de parca ar trai ultimele lor zile. si, pentru ce? burta sa fie plina.. altceva nu mai conteaza? nici nu vreau sa ma gandesc la resturile colosale care se arunca apoi, fara regrete.. caci mi s-ar face rau! detest risipa, de orice fel. (dependenta mea de nicotina este o exceptie, desi e daunatoare.. :P )

apoi.. imi displac toate acele conversatii interminabile despre regasirea credintei, acceptare, testare, etc. sarbatorile religioase desteapta in unii o evlavie extraordinara, devin sfinti peste noapte.. si blameaza aparenta ta indiferenta la chinurile renasterii lor miraculoase. iti nenorocesc convingerea ca ai fi un om bun, ingrozindu-te cu descrierea flacarilor din iad.. maa laaasi? insomniile mele sunt create de demoni  mai inspaimantatori decat nonsensul din balbaielile unor fanatici. daca vor sa salveze suflete, sa faca vizite in cartierele rau famate, in puscarii ori in spitalele unde zac bietii muribunzi.

in rest.. sunt bine. indragostitii ma fac sa ma simt asa. privindu-i, ascultandu-i, sunt tentata sa cred ca tot ce ai nevoie pentru a fi fericit este sa iubesti si sa fii iubit. incerc.. desi, viata imi da palme in continuare. oare, cat timp mi-a mai ramas pana la urmatoarea despartire..?