povestea iepurasului de paste

  a fost o data ca niciodata.. caci daca n-ar fi fost nu as fi avut ce povesti.. :)) o zeita a lunii pe nume Eostre (Eastre/Eostra) care traia undeva departe.. departe..in timpurile vechi din Germania. poate cam tot prin timpurile acelea grecii o numeau Eos iar romanii, Aurora.  iar saxonii sarbatoreau intoarcerea primaverii cu un festival prin care ii multumeau zeitei Eastre, fiind slavita prin simbolul ei pamantesc, iepurele. iata si originea denumirii anglo-saxone: Easter (paste/pasti). darr.. sa revenim la poveste..

  legenda spune ca Eostre a gasit intr-o iarna o pasare ranita pe camp si vrand sa o salveze a transformat-o intr-un iepure. (aici nu inteleg.. de ce a transformat-o intr-un iepure? nu putea.. pur si simplu.. sa-i vindece aripa ori ce-o fi avut asa de grav pasarea aceea? ma rog..) well... chestia ciudata este ca iepuroaica a inceput sa faca oua si pentru ca acestea nu erau destul de frumoase, a inceput sa le decoreze apoi le-a facut cadou zeitei pentru a-i multumi astfel pentru ca o salvase de la moarte. (nu mai sunt sigura ca este o poveste potrivita pentru a fi spusa copiilor, devine SF.. parca ar fi un episod din alien ori species, poate .. splice. incrucisari genetice, chestii infioratoare din astea, brrr..) deci.. din aceasta legenda s-a nascut traditia ca iepurasul aduce daruri copiilor cuminti. (nici nu vreau sa ma gandesc ce ar putea sa le aduca copiilor rai, pasari-iepurasul asta!  poate niste oua stricate, din acelea care nu au fost pe placul zeitei - este cel mai putin urat cadou din toate cele pe care mi le-am putut imagina. si gandul ma duce iar la filmul alien, species, splice ori alta grozavie cu mutanti/extraterestri infioratori..)

  curiozitatea abia incepuse sa ma gadile asa ca am vrut sa aflu ce hram mai poarta iepurasul asta dubios prin alte tari.. am fost surprinsa sa descopar ca unele dintre legendele budiste povestesc despre iepurele asta in termeni frumosi, deoarece.. neavand ce sa aduca ca jerfta zeitei Indra, s-ar fi gatit pe el insusi in focul sacru si drept rasplata pentru sacrificiul lui, ar fi fost asezat pe luna.. unde poate macina si acum orez, care este simbolul vietii.  (deci..avem aici un iepure instabil emotional.. un pericol pentru el insusi si un prost exemplu pentru ceilalti datorita gestului lui sinucigas. este posibil ca toate problemele lui sa fi fost cauzate de obsesia lui pentru sus numita zeita, iubire neimpartasita.. chestii din astea dureroase..bietul iepure, fiind osandit sa munceasca la orezul ala atatea ore suplimentare, mi se rupe sufletul pentru el! deci.. nu cred ca nici istoria asta este potrivita pentru copii sa o auda!)

  nu am gasit detalii satisfacatoare in alte cautari doar cateva propozitii seci ascunzatoare de mari adevaruri sangeroase, precis.. macar au avut decenta sa-si fereasca copiii de asa ceva. ei bine.. in america, se pare ca iepurele este cel care a adus oamenilor focul, in cultura mayasa este mentionat faptul ca a inventat scrisul iar in egiptul antic iepurele era simbolul innoirii si al imperecherii (OMG.. !!! ce faceau astia? se imperecheau cu iepurii ori ca si iepurii..? dar cred ca curiozitatea asta trebuie sa moara..)

  mai e de stiut faptul ca in Germania si Franta s-au facut primele oua de ciocolata. le raman profund indatorata pentru asta. noi, romanii.. probabil ca am fost primii care le-am facut pe alea de piatra caci doar suntem mai tare in dinti decat oricare alta natie.. :)) si-n vorbe dulci, de ciocolata.. sa am pardon!

  oare.. n-ar fi mai simplu sa povestim copiilor despre un iepuras foarte dragalas si care adora sa manance oua primavara? si pentru ca ii placeau foarte mult si copiii, a ales.. in generozitatea lui sa le ofere si lor oua frumos colorate, asa cum le plac copiilor? chiar si celor mai putin ascultatori caci daca sufletul e intr-adevar bun.. atunci e bun suta-n suta. nu alege.. :))